Pe Arena Naţională din Bucureşti vor avea loc trei jocuri din faza grupelor şi o partidă din optimile de finală.
Semifinalele şi finala turneului final de peste şase ani se vor desfăşura la Londra, care a câştigat cursa cu Munchen.
Capitala Bavariei se va mulţumi cu organizarea a trei meciuri din faza grupelor şi a unui joc din sferturile de finală, la fel ca şi Roma, Baku şi St. Petersburg.
Copenhaga, Amsterdam, Dublin, Bilbao, Budapesta, Bruxelles şi Glasgow sunt celelalte oraşe care vor găzdui partide la Euro 2020.
Ideea unui Campionat European organizat în mai multe oraşe din Europa îi aparţine preşedintelui UEFA, Michel Platini, care a dorit astfel să celebreze 60 de ani de la prima ediţie a competiţiei.
În ultima rundă de votare au intrat nu mai puţin de 19 ţări, candidaturile din Belarus, Bulgaria, Israel, Macedonia, Suedia şi Ţara Galilor nereuşind să strângă numărul necesar de voturi.
Organizarea de meciuri la turneul final nu înseamnă calificarea directă a ţărilor respective, toate echipele din Europa urmând să ia parte la preliminarii.
Dacă echipa naţională a României va reuşi calificarea la Euro 2020, două dintre partidele tricolorilor din faza grupelor se vor disputa la Bucureşti.
Potrivit raportului de evaluare a celor 19 dosare de candidatură prezentat de UEFA în urmă cu câteva zile, România mai are de pus la punct mai multe chestiuni legate de infrastructură. Locurile de parcare, numărul de loje de la Arena Naţională şi locurile de cazare din Capitală sunt doar câteva dintre problemele care trebuie rezolvate în anii următori.
„Bucureştiul este legat în mod suficient de toate destinaţiile majore ale Europei, atât pe uscat, cât şi aerian, în contextul în care pentru Euro-2020 aeroportul va juca un rol predominant. Aeroportul, centrul oraşului şi stadionul sunt mai degrabă slab legate cu autobuze şi capacitatea va trebui sporită considerabil. O nouă linie de metrou este planificată pentru 2020. Accesul pe ultimul kilometru la stadion este asigurat suficient de transportul public (linie de metrou în proiect, tramvaie şi autobuze). Nu există informaţii privind parcul de mijloace de transport şi nici despre sistemul de funcţionare. Capacitatea aeroportului internaţional este suficientă astfel încât să opereze traficul aşteptat în 2020 şi cel suplimentar datorat turneului. Autoritatea aeronautică civilă a confirmat că nu există restricţii privind zborurile de noapte”, se arată în raportul forului european.
Alte aspecte de îmbunătăţit se întâlnesc la stadion. Finalizată în 2011, Arena Naţională are o capacitate de 54.861 de locuri. Stadionul se află în proprietatea Primăriei Muncipiului Bucureşti şi este administrat de Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB).
Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Naţională.
De asemenea, cerinţele UEFA în ceea ce priveşte ospitalitatea nu sunt întrunite în totalitate. Problema o reprezintă faptul că facilităţile oferite sponsorilor şi corporaţiilor trebuie construite în afara Arenei Naţionale. Centrul Media trebuie construit de asemenea în afara arenei.
În ceea ce priveşte locurile de cazare, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA. Însă preţurile sunt competitive, iar autoritatea naţională de turism a promis că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului. Terenurile de antrenament sunt de înalt standard, se arată în raport, chiar dacă una dintre opţiuni are ca destinaţie exclusivă rugbiul, fiind nevoie de unele modificări în acest caz.
UEFA mai remarcă experienţa limitată a municipalităţii bucureştene în organziarea unor evenimente majore, deşi finala Europa League din 2012 a avut loc la Bucureşti, şi că planificatele investiţii în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt.
