10. Flavio Roma, Lazio Roma (1991-1995)
Roma şi-a făcut un nume la Monaco, dar s-a născut în Roma şi şi-a început cariera la echipa de tineret a clubului Lazio. A fost apoi promovat la prima echipă, dar nu a jucat din păcate niciodată în Serie A.
9. Petr Cech, Cehia (2002 ? prezent)
Ar părea evident faptul că Petr Cech joacă pentru Cehia, dar nu şi dacă îi menţionăm pe Vincenzo Italiano - născut în Germania -, care nu a jucat niciodată pentru Italia, sau pe Nastja şi Ales Ceh, care au evoluat pentru Slovenia.
8. Mickael Marsiglia, Olympique Marseille (2000 ? 2003)
Puţin cunoscutul mijlocaş a fost transferat în 2000 pe Velodrome pentru a-l înlocui pe Robert Pires, care plecase la Arsenal. Probabil numele lui, care în italiană se traduce Marsilia, i-a păcălit pe directorii l'OM, pentru că Marsiglia nu a jucat decât 3 jocuri în Ligue 1, după care şi-a continuat cariera în ligile inferioare din Spania, Scoţia, Elveţia, precum şi în Israel, înainte să se stabilească în liga a patra din Italia.
7. Mauro Milanese, Inter Milano (1998-1999)
Acest fundaş a jucat pentru 13 echipe diferite în cariera lui mediocră, iar vârful a fost atins cu siguranţă la vârsta de 28 de ani, când Milanese a fost transferat, ei bine, nu de AC Milan, ci de Inter Milano. El chiar a înscris un gol pentru Nerazzurri, înainte să fie lăsat să plece. Milanese s-a retras vara trecută.
6. Stefano Fiore, Fiorentina (2005-2006)
Fiorentina a fost chiar ultima echipă decentă pentru Stefano Fiore, marea speranţă a fotbalului italian din urmă cu zece ani, a cărui carieră a fost distrusă la Lazio şi Valencia. Adus sub formă de împrumut de la gruparea spaniolă, Fiore a ajutat gruparea Viola să termine pe locul patru în Serie A, pentru ca apoi să i se respingă varianta unui transfer definitiv.
5. Raul Gonzalez Blanco, Real Madrid (1992 ? prezent)
Cu un aşa nume este ciudat că Raul a fost fan al lui Atletico pe când era copil. Când Jesus Gil a închis academia de tineret Los Colchoneros, greşeala a fost reparată. Raul este acum o legendă pentru "Los Blancos".
4. Fernando De Napoli, Napoli (1986-1992)
Născut în provincia Avellino în sudul Italiei, talentatul mijlocaş şi-a petrecut în mod logic cei mai buni la Napoli. De Napoli a fost motorul echipei conduse de Diego Maradona, câştigând două titluri în Serie A şi Cupa UEFA. A reprezentat totodată naţionala Italiei în 54 de partide şi a făcut parte din echipa care a fost învinsă de Argentina lui Diego Maradona în semifinalele Cupei Mondiale din 1990, pe stadionul Sao Paolo din Napoli.
3. Arsene Wenger, Arsenal Londra (1996 ? prezent)
După minunile pe care le-a făcut la cârma "tunarilor" în cei 14 ani de antrenorat, nu este de mirare că mulţi vorbesc despre clubul londonez ca fiind Arsene FC.
2. Viaceslav Groznîi, Terek Groznîi (2008-2009)
Groznîi înseamnă "cel groaznic" în rusă. Avem astfel de-a face cu un antrenor groaznic ce a lucrat pentru o echipă dintr-un oraş groaznic. Ucraineanul a ajutat însă nou-promovata formaţie cecenă să obţină un loc la mijlocul clasamentului în 2008, repetând performanţa şi anul trecut, după care şi-a dat demisia din cauza stării de sănătate. Acum lucrează la Arsenal Kiev, unde l-a înlocuit pe fostul star de la Juventus, Alexander Zavarov, care a fost concediat pentru că era mai mereu beat.
1. Wolfgang Wolf, Wolfsburg (1998-2003)
Cu siguranţă cea mai bună potrivire de nume dintre o persoană şi clubul pe care îl reprezintă. Wolfsburg a fost primul mare club din cariera de antrenor a fostului fundaş de la Kaiserslautern, iar aventura a fost un succes. "Lupii" au terminat sezonul din Budnesliga în jumătatea superioară a clasamentului şi s-au calificat până în turul trei al Cupei UEFA. Basmul s-a încheiat când Wolf a fost demis în martie 2003, însă există zvonuri că acesta pregăteşte o revenire în haită, fiind plictisit de provocările din liga a treia, unde antrenează pe Kickers Offenbach.
Antena3.ro
