„Nu sunt clona nimănui. Bobby Robson a fost foarte important pentru mine la început, când am devenit parte a staffului tehnic la numai 17 ani, la fel ca şi Jose Mourinho. Dar tot ceea ce am realizat până acum a venit ca urmare a propriilor mele abilităţi. Vreau să-mi las amprenta asupra echipei”, a declarat Villas Boas în vara lui 2010, atunci când a devenit antrenorul lui FC Porto. A fost suficient un singur sezon pentru ca fostul secund al lui Mourinho să-şi lase amprenta despre care vorbea.
În campionat, FC Porto are o linie de clasament aproape ireală: 26 de meciuri jucate, 24 de victorii, două egaluri, nicio înfrângere, golaveraj 61-11, în timp ce în Europa League, „dragonii” au defilat practic până în semifinale, la capătul unei campanii în care au suferit un singur eşec, 0-1 pe teren propriu cu Sevilla.
În aceste condiţii, comparaţia cu Mourinho a venit aproape firesc, deşi există câteva diferenţe importante între cei doi. Prima ar fi cea legată de vârsta la care au devenit cunoscuţi. Actualul antrenor al Realului a aşteptat până la 40 de ani pentru a cuceri primul său titlu, în timp ce fostul său asistent a reuşit acest lucru la numai 33 de ani. O altă deosebire este cea legată de tactică. Dacă Mourinho şi-a făcut un nume în special datorită unui joc bazat pe organizare excelentă a jocului şi o defensivă impenetrabilă, Villas Boas este adeptul unui stil ofensiv, în viteză şi dinamic. Cu toate acestea, asemănările sunt mult mai vizibile.
„Există similitudini între Villas Boas şi Mourinho, în special în felul în care şi-au început carierele şi în felul în care s-au impus imediat la Porto”, a declarat Rui Orlando, comentator al postului portughez SportTV, pentru CNN. Într-adevăr, începuturile celor doi sunt aproape identice. Mourinho a fost mai întâi translatorul lui Sir Bobby Robson la Porto şi la Barcelona, înainte de a deveni secundul englezului şi apoi al lui Louis Van Gaal. Când devenit principal la Uniao Leiria şi la Porto, succesele au început să curgă. Victoriile de la Chelsea şi de la Inter au deja o aură de legendă.
Povestea lui Villas Boas a început la jumătatea anilor '90. Vecin cu Bobby Robson, atunci antrenor la Porto, puştiul de 17 ani i-a lăsat antrenorului englez un bileţel în care îi făcea câteva recomandări tactice. Sir Bobby a zâmbit şi a apreciat tupeul pozitiv al adolescentului, pe care l-a inclus în stafful său tehnic. Ba mai mult, l-a trimis în Scoţia, pentru schimb de experienţă.
Atunci când Jose Mourinho a sosit ca principal la Porto, în 2002, şi-a amintit de Villas Boas, pe care l-a luat sub aripa sa, inclusiv la Chelsea şi la Inter. În octombrie 2009, „puiul” a simţit că e timpul să plece din „cuib” şi a acceptat oferta venită de la Academica Coimbra, echipă aflată într-o situaţie disperată, fără nicio victorie de la debutul sezonului. La finalul stagiunii, echipa din vestul Portugaliei a încheiat campionatul pe poziţia a 11-a, la zece puncte distanţă de retrogradare şi semifinalistă în Cupa Ligii, unde a pierdut în faţa lui Porto, după un gol primit în ultimele minute.
Impactul pe care l-a avut tânărul tehnician la Academica nu avea cum să rămână neobservat şi atunci când FC Porto l-a demis pe Jesualdo Ferreira, urmare a unui sezon dezamăgitor, Vilas Boas a fost prima alegere a şefilor de pe Dragao. Cariera sa decolase.
„A venit după un sezon greu pentru club, dar a reuşit rapid să readucă o atitudine pozitivă şi de încredere în cadrul echipei. Tehnicile sale de motivare sunt atât de bune încât jucătorii chiar cred că pot face ceea ce le spune”, a explicat acelaşi Rui Orlando.
Ultimele rezultate l-au adus în atenţia numelor mari din Europa. Au existat zvonuri că Chelsea sau Inter Milano îl au în vedere pentru a-l angaja în viitorul sezon. Mai mult decât atât, o parte a presei din Anglia susţine că Villas Boas are deja semnat un precontract cu Liverpool. Însă, în ciuda acestor informaţii, antrenorul portughez susţine că nu ia deocamdată în calcul o schimbare. Probabil că are în gând o egalare a performanţelor lui Mourinho la Porto. Apoi va putea liniştit să o ia pe urmele fostului său şef, în aşteptarea unui duel direct aşteptat fără îndoială de toată lumea.