De-a lungul carierei sale de tehnician, Van Gaal a câştigat trofee cu toate echipele pe care le-a antrenat, indiferent că a fost vorba de AZ Alkmaar sau de FC Barcelona. Singurul său eşec l-a reprezentat primul mandat ca selecţioner al Olandei, în care a ratat calificarea la Cupa Mondială din 2002. În aceste condiţii, decizia federaţiei olandeze de a-l numi la cârma echipei naţionale după dezastrul de la Euro 2012, la care vicecampioana mondială a pierdut toate cele trei meciuri şi a fost eliminată încă din faza grupelor, a fost oarecum surprinzătoare.
Doi ani mai târziu, aproape toate dubiile au dispărut. Olanda s-a calificat la Mondialul din Brazilia la pas, câştigând nouă din cele zece meciuri din grupa preliminară, iar debutul la turneul final a fost fulminant şi a depăşit orice aşteptări. Van Gaal a realizat cu succes un schimb de generaţii absolut necesar (olandezii au a opta cea mai tânără echipă de la Cupa Mondială) şi, poate mai important, a imprimat echipei un stil mai apropiat de tradiţionalul "fotbal total" din anii '70, după ce, în mandatul lui Bert van Marwijk, naţionala Oranje a fost criticată în multe rânduri pentru stilul defensiv şi jocul de o duritate dusă la extrem.
Victoria Olandei şi maniera în care a fost obţinută sunt cu adevărat remarcabile, mai ales că, forţat de accidentările lui Kevin Strootman şi Rafael van der Vaart, Louis Van Gaal a renunţat la tradiţionalul 4-3-3 în favoarea defensivului pe hârtie 5-3-2, cu puţin timp înainte de startul turneului final. Însă abordarea olandezilor a fost una flexibilă, cei doi laterali, Janmaat şi Blind, devenind adevărate extreme pe faza de atac şi contribuind decisiv la umilinţa campioanei mondiale.
Tehnicianul olandez nu s-a lăsat impresionat de experienţa superioară a spaniolilor şi, la fel cum a făcut-o în întreaga sa carieră, a mizat pe entuziasmul unor tineri ca Jasper Cillessen, Stefan De Vrij, Bruno Martins Indi sau Daley Blind, care nu l-au dezamăgit. Cillessen a avut o intervenţie fundamentală în faţa lui Silva la scorul de 1-0 în favoarea Spaniei, De Vrij a marcat golul de 3-1 şi a avut o evoluţie solidă în apărare, chiar dacă a produs penaltyul transformat de Xabi Alonso, iar Blind a oferit pasele decisive la primele două reuşite ale olandezilor.
În atac, antrenorul de 62 de ani a mers pe mâna consacraţilor Wesley Sneijder, Arjen Robben şi Robin Van Persie, iar forma excelentă a ultimilor doi a făcut diferenţa în faţa unei apărări în care Sergio Ramos şi Gerard Pique au fost de nerecunoscut. Iar atunci când până şi Iker Casillas se alătură festivalului de greşeli, se întâmplă ceea ce am văzut la Salvador.
Poate că Olanda nu va reuşi să câştige Cupa Mondială, deşi după meciul de vineri seară ar trebui luată în calcul, dar cu siguranţă prestaţia sa în faţa Spaniei va putea fi cu greu depăşită de o altă echipă de la turneul final. Louis Van Gaal va pleca la Manchester United la finalul competiţiei din Brazilia, dar va lăsa moştenire o nouă generaţie de excepţie şi un joc încântător.
