Medalii unicat şi reciclabile: citeşte povestea trofeelor de la Vancouver şi legătura lor cu Nadia Comăneci

2623 de sportivi se vor bate la Vancouver pentru 615 de medalii. Sunt cifrele seci ale actualei Olimpiade de Iarnă. În spatele lor stă povestea fabricării unor medalii cum nicio Olimpiadă, de Vară sau de Iarnă, nu a mai văzut. ?O operă de artă? au spus unii cînd au văzut prima dată bucaţile de metal ondulat. Cînd le-au luat în mînă şi-au dat seama că au de a face cu o operă de artă care reprezintă Canada şi provincia British Columbia. Nu le-a trebuit mult să descifreze în forma unduitoare a medaliilor valurile oceanului Pacific dar şi de relieful din provincia British Columbia, iar faţadele au elemente stilizate ale unor animale indigene. Au fost uimiţi cînd au aflat că fiecare medalie este unică şi datorită desenului dar şi pentru că, în cea mai mare parte, sunt realizate din metale obţinute în urma reciclării deşeurilor electronice.

Printre cele mai mari medalii din istorie

Pentru Monetăria canadiană sarcina realizării medaliilor olimpice nu era nouă. Tot ei le-au făcut şi pentru Olimpiada de Vară de la Montreal din 1976, prima medalie olimpică a Nadiei Comăneci fiind creaţia lor. Cu aşa experienţă în spate, era clar că vor vrea să realizeze ceva nemaivăzut vreodată. Şi au reuşit, spre suprinderea tuturor celor care au crezut că medaliile nu pot să fie decît rotunde. A fost tuşa finală a unei competiţii în care organizatorii nu au lăsat nimic la voia întîmplării, de la securitate pînă la infrastructură. Cînd medaliile au fost arătate prima dată lumea a înţeles că vremea clasicelor medalii rotunde a apus. Cînd şi-au dat seama că nicio medalie nu seamănă cu cealaltă şi că fiecare este o operă de artă în sine, lumea a vrut să afle povestea lor.

Totul a început în iulie 2009 cînd şefii Monetăriei au angajat-o pe Corinne Hunt, un artist recunosc pentru creaţiile inspirate din arta aborigenă şi pe Ober Arbel, un designer industrial recunoscut mondial. Ajutaţi de o echipă specializată în design, cei doi au creat în cele cinci luni în care au lucrat la proiect, cele mai surrpizătoare dar şi cele mai grele medalii din istoria Jocurilor Olimpice. Ele cântăresc între 500 şi 576 de grame fiecare şi au un diametru de 10 centimetri, cu o grosime de 6 milimetri.

Orca şi corbul, motivele de pe medalii

Oraşul Vancouver nu găzduieşte în acestă perioadă doar Jocurile Olimpice, ci şi Jocurile Paralimpice. Designerii de mai sus au creat modelele de medalii pentru amândouă competiţiile, iar "temele" au fost orca (balena ucigaşă) şi corbul. Astfel, medaliile dedicate Jocurilor Olimpice au ca motiv orca, iar cele pentru Jocurile Paralimpice corbul.

"Orca este o fiinţă frumoasă şi puternică, dar de asemenea socială, trăieşte în comunităţi. Am considerat şi că Jocurile Olimpice sunt ca o comunitate. Atleţii se antrenează separat, dar sunt mereu oarecum conectaţi la comunitate, la echipa lor şi la ţară. Orca este o fiinţă foarte puternică, dar nu poate supravieţui fără grupul ei", a declarat Corrine Hunt, potrivit site-ului oficial al competiţiei.

Corbul nu a fost ales întîmplător pentru Jocurile Paralimpice. Prezent pe întreg globul, corbul este o pasăre cunoscută pentru adaptabilitate, creativitate, determinare şi inteligenţă. Poate la fel de important, corbul este foarte des reprezentat în totemurile aborigene din Canada. Alegerea corbului ca simbol pentru Jocurile Paralimpice a fost, chiar, laudată de Comitetul Paralimpic Internaţional.



615 medalii făcute între iulie şi noiembrie

Medaliile oficiale ale Jocurilor Olimpice de Iarnă sunt gravate în cele două limbi oficiale ale statului canadian, engleza şi franceza, şi au fost bătute la Monetăria Regală Canadiană.

Regula ?medaliile reprezintă Canada? a fost respectată pînă şi în cazul materiilor prime. Metalele au fost furnizate de către o companie minieră din Vancouver carea redat Monetăriei 2,05 kilograme de aur, 1.950 de kilograme de argint şi 903 kilograme de bronz, care au fost aduse din locaţii din toată ţara, de la British Columbia, Ontario, Newfoundland şi Labrador, dar şi din Alaska, potrivit mint.ca.



Şi că sa fie deosebiţi pînă la capăt, canadienii au cerut furnizorului să realizeze nişte medalii ?verzi?. Şi aşa s-a întîmplat pînă la urmă. Cea mai mare parte a materialelor provin din reciclarea tuburilor catodice din televizoarele vechi, circuitele computerelor şi chiar a tastaturilor vechi.

"Cel mai frumos la aceste medalii este faptul că ne vom aminti toată viaţa de acest drum. Fiecare medalie şi fiecare atlet au poveştile lor, au ajuns acolo într-un anumit fel. O medalie trebuie împărtăşită, pentru că nu eu am câştigat acea medalie. Când eram pe podium, ultima persoană la care mă gândeam eram eu", a declarat Veronica Brenner, o sportivă canadiană medaliată cu argint la Jocurile Olimpice de la Salt Lake City, SUA.


Medaliile în cifre:
2,05 ? atîtea kilograme de aur au fost folosite
30 ? prin atîtea procese de fabricaţie a trecut fiecare medalie
500 gr. - cea mai uşoară medalie a Olimpiadei de Iarnă
560 gr. - cea mai grea medalie a Olimpiadei de Iarnă
615 ? atîtea medalii au fost create pentru Olimpiada de Iarnă
1976 ? ultimul an cînd Monetăria canadiană a creat ultimele medalii Olimpice

Antena3.ro