Muntele se află în Pakistan, la granița cu China, având o creastă somitală de peste 1,5 kilometri, de unde îi vine și numele.
Expediția va începe pe 11 iunie și va dura aproximativ două luni de zile, ascensiunea finală a vârfului de 8047 de metri fiind planificată la sfârșitul lunii iulie, după finalizarea perioadei de aclimatizare. Sezonul de ascensiune pentru cele cinci vârfuri de peste opt mii de metri aflate în Pakistan este vara, munții fiind minim afectați de către muson (în comparație cu cei din Nepal, unde perioada obișnuită de ascensiune este primăvara sau toamna, înainte și după muson).
„În 2007, aflat pe vârful Gasherbrum 1-8068m, în prima ascensiune românească a muntelui, împreună cu Pawel Michalski (Polonia), Jordi Jill (Spania) și Mehdi Efetihmar (Iran), priveam în depărtare înșiruirea nesfârșită de vârfuri din care face parte și Broad Peak. Această imgine a lăsat o adâncă impresie asupra mea, dar atunci nu mă puteam gândi la nimic altceva decât să coborâm în siguranță. La plecarea din expediție am trecut pe lângă masivul munte și mi-am făcut o notă mentală că trebuie să revin. Acum această notă mentală a devenit un plan de expediție”, a declarat Alex Găvan.
Aceasta este a doua expediție la mare altitudine organizată de Alex Găvan în 2014, după ce în aprilie a avut o nouă tentativă (după cea din 2009) de a face prima ascensiune românească fără oxigen suplimentar și fără șerpași a muntelui Everest (8850m), iar în mai a încercat să urce pe vârful Dhaulagiri (8167m). Ascensiunea de pe Everest a fost amânată ca urmare a avalanșei produse pe 18 aprilie, care a dus la închiderea părții sudice a muntelui. Cu cele 16 victime înregistrate, acest accident a reprezentat cea mai mare tragedie din istoria ascensiunilor pe cel mai înalt vârf din lume. Ulterior, în cursul lunii mai, Alex Găvan a încercat ascensiunea muntelui Dhaulagiri, de unde s-a retras pe fondul condițiilor meteo și de sănătate care au împiedicat continuarea ascensiunii în condiții pe care alpinistul să le considere rezonabile.
Ultimul vârf de peste 8000m urcat de Alex Găvan fără oxigen suplimentar și fără șerpași este Shisha Pangma (8027m), în premieră românească, pe 30 aprilie 2013.
Proiectul este posibil cu sprijinul: Totalsoft, Intercapital Invest, Certinvest (Parteneri), al Zitec (Partener IT), al Accountess, BDD Strategy, World Class, Suplimente.ro, Sanador (Suporteri).
Despre Alex Găvan
Un promotor al urcării celor mai înalte vârfuri din lume “prin mijloace corecte”, Alex a escaladat până acum cinci vârfuri de peste 8000 de metri din Himalaya, fără să utilizeze oxigen suplimentar și fără să apeleze la sprijinul șerpașilor.
Alex Găvan a escaladat trei dintre cele cinci vârfuri în premieră pentru România:
Performanțele lui Alex Găvan au fost recunoscute prin merite și distincții:
Alex Găvan transformă fiecare experiență trăită la altitudine și fiecare performanță în surse de inspirație și de motivare pe teme de leadership, viziune, strategie, tactică, valori, în cadrul unor discursuri inspiraționale pline de forță. Peste 25 000 de persoane au participat la discursurile sale, în mod special CEO, manageri, persoane cu funcții de conducere din diverse domenii, dar și studenți și tineri în căutare de repere.
În lume sunt 14 vârfuri de peste 8000 de metri, variind între 8027 m (Sisha Pangma) şi 8850 m (Everest). Toate aceste vârfuri se află în Asia Centrală, în regiunile de graniţă dintre Nepal, India, Pakistan şi China, în munţii Himalaya şi Karakorum.
Peste 95% dintre toate ascensiunile pe vârfuri de peste opt mii de metri sunt făcute cu ajutorul buteliilor de oxigen. La peste 7000 m, aclimatizarea devine imposibilă, iar corpul uman începe uşor să moară cu fiecare clipă petrecută acolo, alpiniştii numind drept „zona morții“ tot ceea ce depăşeşte respectiva altitudine. La 8000m, concentrația de oxigen din aer este de doar o treime din cea de la nivelul mării, iar supraviețuirea este posibilă doar pentru o perioadă de timp extrem de scurtă.
