Chipul românului celebru, reconstituit şi colorizat de artistul Florin Roştariu, a stârnit multe reacţii pozitive pe internet.
Florin Roştariu e foarte apreciat pentru reconstituirea şi colorizarea chipurilor unor figuri celebre din cele mai vechi timpuri: Regii Carol I şi Mihai, Regina Maria sau voievozii României, domnitorii Mihai Viteazul sau Ştefan cel Mare, poeţi, pictori sau istorici.
Născut pe 31 martie 1933, în Ploiești, băieţelul din fotografie a fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.
Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea "dumnezeiesc de frumoasă".
Citeşte şi: Recunoşti băieţelul blond cu privire pătrunzătoare? "Mi se pare mie sau tăcea în fotografie?"
A fost considerat de unii critici literari, precum Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.
De asemenea, cunosctul poet a fost laureat al Premiului Herder.
Viaţa poetului cunoscut de toţi elevii şi liceeni
› Vezi galeria foto ‹
În perioada 1944-1952, a urmat Liceul "Sfinții Petru și Pavel" din Ploiești, iar între 1952 şi 1957 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962, s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului "O viziune a sentimentelor".
Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982, se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
Poetul a avut un nume emblematic. A purtat prenumele ambilor bunici, al generalului-fizician rus și al comerciantului român, Nichita (și) Hristea Stănescu, potrivit wikipedia.ro.
După cum v-aţi dat seama deja este vorba despre poetul Nichita Hristea Stănescu. Mama sa, Tatiana Cereaciuchin, era membră a unei familii de nobili de origine rusă refugiată în România, iar tatăl, Nicolae Hristea Stănescu, fost ţăran devenit meşteşugar şi comerciant.
Cele mai frumoase poezii de Nichita Stănescu sunt și astăzi citite cu interes. A fost unul dintre cei mai mari poeți ai secolului XX, face parte din lista de autori canonici, cu o unicitate incontestabilă, profunzime și intensitate remarcabilă.
Pe 13 decembrie 1983, Nichita Stănescu trece la cele veşnice, la doar 50 de ani.
Nichita Stănescu a descris moartea în ultimele momente: "Verde rece!"
Poetul Aurelian Titu Dumitrescu, alături de care Nichita a scris "Antimetafizica", a povestit care au fost ultimele sale, înainte să moară:
"Spunea: "Bre, bătrâne, când o să mor, o să fiu curios să văd ce simt și vreau să spun asta!". În doi ani, cât aproape am locuit în casa aia (...) cred că a spus-o de o mie de ori.
Și, printre dantelele hazoase, pe care le-a rostit până să se așeze pe patul ultimei crize, cu privirea lui plină de anecdote nespuse și tandre, care te apropiau întotdeauna, într-o candoare cu finețuri distilate, de rafinăriile mari ale creierului său, glumind aproape, s-a ridicat în șezut și, ca și când ar fi spus un vers sau poantă la ceva ce se întâmpla lângă el, a zis: "Verde rece!". A sfârșit energia, viața, și a murit.
A fost o lecție a curiozității în fața morții, curiozitate mai mare decât frica de moarte, și a dorinței de a transmite ceea ce simte, fără disperarea că intră în moarte nepregătit: el chiar atunci scria! Nici măcar nu și-a tras sufletul, nu și-a făcut freza, înainte de a muri cu o pieptănătură potrivită", spunea poetul Aurelian Titu Dumitrescu.
Nichita Stănescu a murit în spital, pe 13 decembrie 1983, la Institutul Fundeni. Ultimele sale cuvinte au fost: "Respir, doctore, respir", potrivit rador.ro.
