Napoleon, Stalin sau Mussolini au iubit cu frenezie femeile de lângă ei, iar asta s-a văzut cu ochiul liber în scrisorile acestora trimise către iubitele lor.
Josephine de Beauharnais, prima soţie a lui Napoleon a fost şi muza care l-a ajutat să câştige atâtea bătălii. El îi scria: "Scrisorile tale sunt bucuria care îmi înseninează zilele şi pentru că îmi scrii atât de rar bucuriile mele sunt puţine. Acum sunt lovit de o tristeţe fără margini. Vii, nu-i aşa?Nu mă gândesc decât la momentul în care vei fi aici, alături de mine, în braţele mele, la pieptul meu, pradă gurii mele. Te sărut odată pe inimă şi-odată mai jos, mult mai jos", scria marele conducător.
În scrisorile sale către Josephine acesta nu se sfia să îşi ascundă atracţia sexuală: "Mi-aş dori acum să te ajut să te dezbraci, să văd sânii tăi albi, faţa ta, părul tău legat la spate. Să ştii că nicio clipă nu pot uita vizitele mele în pădurea neagră... O sărut de mii de ori şi aştept cu nerăbdare să intru din nou în ea. Mă simt acolo ca pe Câmpiile Elizee. Sărutări pe gură, pe ochi, pe sâni, peste tot, peste tot", scria Napoleon într-una din miile de scrisori.
Stalin era mult mai raţional, cu toate că sentimentele sale pentru soţia lui erau foarte vizibile: "Îmi e foarte de dor de tine, Tatochka (aşa îşi alinta soţia). Sunt singur ca o bufniţă în călduri".
Iosif Stalin era foarte telegrafic: "Am terminat treaba şi mâine o să plec din oraş. Vin să văd copiii. La revedere, nu mai sta mult, vino mai repede! Sărutările mele! Al tău, Iosif".
Soţia lui Stalin s-a sinucis în urma unei certe pe care a avut-o cu marele conducător.
Benito Mussolini era destul de rece cu soţia lui, pe care o numea în scrisori "micuţa mea prietenă": "Micuţa mea Ida, tocmai am petrecut 12 ore în tren. Şi când am ieşit am observat că sunt plin de cenuşă. Mi-am curăţat hainele, iar primul meu gând chiar înainte de a merge la cină, a fost la tine. Te bucuri? Vei zice din nou că doar tu mă iubeşti şi eu nu. Şi eu te iubesc, draga mea Ida, deşi n-am avut încă ocazia să ţi-o dovedesc".
