Antena 3 CNN Actualitate "Nu avem voie să învăţăm limba română şi să ne rugăm lui Dumnezeu în limba română”. Românii din afara graniţelor cer sprijin României

"Nu avem voie să învăţăm limba română şi să ne rugăm lui Dumnezeu în limba română”. Românii din afara graniţelor cer sprijin României

2 minute de citit Publicat la 19:45 12 Aug 2013 Modificat la 19:45 12 Aug 2013
"Nu avem voie să învăţăm limba română şi să ne rugăm lui Dumnezeu în limba română”. Românii din afara graniţelor cer sprijin României
Foto:unirea.org.au
Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Valea Timocului, nordul Bucovinei, sudul Basarabiei şi Bulgaria au prezentat, la Izvoru Mureşului, problemele cu care se confruntă. Aceştia au solicitat statului român sprijin pentru păstrarea identităţii naţionale şi obţinerea unor drepturi, ca minorităţi în acele ţări, informează Mediafax.

Reprezentanţii comunităţilor româneşti au prezentat preşedintelui Traian Băsescu şi ministrului Apărării Naţionale, Mircea Duşa, problemele cu care se confrunţă în statele în care trăiesc.

Părintele Boian Alexandrovici, reprezentantul românilor din Valea Timocului, a precizat că, începând din 1883, când "au fost legaţi" de Serbia, celor 350.000 de români care trăiesc în 154 de sate româneşti şi 48 de localităţi mixte, li s-a interzis să înveţe limba română la şcoală şi să se roage în limba maternă.

Părintele a spus că, "fără ajutorul Ţării Mame, România", românii din Timocul sârbesc vor dispărea "în scurt timp".

"Nici astăzi nu avem voie să învăţăm limba română şi să ne rugăm lui Dumnezeu în limba română. Statul sârb ne-a împărţit în români şi vlahi, pentru că vor să rupă legătura cu Ţara Mamă. Important e să ne ajutaţi să construim biserici, să dăm un salariu unui preot care să ne ajute să ne păstrăm identitatea, cultura şi limba noastră românească. Să ne ajutaţi acum, când se mai poate face ceva", a spus părintele Boian.



La rândul său, Vasile Tărâţeanu, reprezentantul românilor din Ucraina, a precizat că situaţia comunităţi româneşti din "nordul Bucovinei se complică de la o zi la alta", devenind din ce în ce mai grea. Legile adoptate de Parlamentul Ucrainei, care ar acorda, aparent, drepturi comunităţii româneşti, închid şcolile cu predare în limba română, a precizat oficialul.

"S-a frânt coloana vertebrală a românilor de acolo. În presă se duce o campanie puternică împotriva românilor care vor să-şi păstreze limba maternă. În 20 de ani de regim nou ucrainean democratic am pierdut 20 de şcoli. La începutul perioadei sovietice erau 120 de şcoli, la sfârşit erau 90 şi acum mai sunt 70", a declarat Tărâţeanu.

Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei "Basarabia" a Românilor din regiunea Odessa, a solicitat autorităţilor române să redeschidă dialogul cu românii din sudul Basarabiei.

"Rugăm autorităţile din Ţara Mamă să redeschidă dialogul cu românii din sudul Basarabiei. Este nevoie de un centru cultural la Ismail, care să ajute la prezervarea identităţii românilor de acolo", a declarat el.

Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a atras atenţia asupra procesului de asimilare, care poate fi stopat prin trei pârghii: şcoala, mass-media şi Biserica.

"Ne întoarcem cu rugămintea către statul român, îl rugăm să intervină la nivel politic, de stat, până când vor pricepe că noi am avut mai multe drepturi după jugul turcesc decât avem acum, am avut şcoală, biserică, chiar şi propriul ziar. Dacă vom ajunge la ceea ce am avut după jugul turcesc, dacă vom avea pe jumătate drepturile pe care le au maghiarii aici, în România, noi vom fi mulţumiţi", a precizat Gheorghiev.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a început luni, la dezbateri participând, printre alţii, preşedintele Traian Băsescu, ministrul Apărării, Mircea Duşa, parlamentari şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor.


 


 

×
x close