"Cutremurele din Bulgaria şi Italia sunt independente şi nu au nicio legătură cu zona Vrancei. Nu au nicio treabă unul cu altul. Cutremurele din Vrancea, de la adâncimi de 100 de kilometri, nu au nicio legătură cu cele de suprafaţă, cum nu au legătură nici cu cele din Marea Neagră sau din Banat. Nici cutremurele de suprafaţă din Vrancea nu au vreo legătură cu cele adânci din aceeaşi zonă", a explicat Constantin Ionescu, potrivit Agerpres.
Acesta a precizat că orice cutremur de suprafaţă produce mişcarea unor falii, care se tensionează în anumite locuri, dar se detensionează în altă parte.
"Dacă luăm, de exemplu, falia din Dobrogea, acolo se poate produce un cutremur mare şi apoi se poate propaga şi către zona de uscat. Cutremurul recent din Italia a fost într-o zonă în care se produc cutremure de suprafaţă, la o adâncime între 2 şi 10 km, iar efectele locale sunt pe o suprafaţă de până într-un kilometru pătrat. Ele produc pagube acolo local. În zona respectivă nu s-au mai produs de mult cutremure şi populaţia a uitat, nu a mai făcut consolidări la clădiri şi s-a întâmplat ce s-a întâmplat", a explicat Ionescu.
În ceea ce priveşte zona Vrancei, directorul INFP a menţionat că activitatea seismică este normală în acestă perioadă, situându-se, în medie, la 15 cutremure pe lună.
"Nu înregistrăm o perioadă de intensificare a activităţii seismice, dar nici una de linişte. Este în prezent o activitate normală. Noi nu putem prognoza când va veni următorul cutremur de intensitate mai mare (...). Sunt mulţi care afirmă că va fi un cutremur de şase grade, dar nu spune nimeni că fereastra de eroare în cazul acestor prognoze este de plus minus 5 ani. (...) Putem spune însă că există posibilitatea producerii unui cutremur pe care să-l simţim, cum a fost cel din 2004, de 5,9 grade pe scara Richter, dar care să nu producă pagube. Cutremurele care produc pagube în România sunt cele de peste 7 grade pe scara Richter", a explicat şeful INFP.
Seismele de suprafaţă pot deveni periculoase dacă se produc într-o zonă unde sunt instalaţii foarte importante.
"Cutremurele de suprafaţă pot deveni periculoase dacă se produc într-o zonă unde sunt instalaţii foarte importante, cum sunt barajele, pentru că ele se propagă şi produc şi alte efecte. Cutremurele din Vrancea produc efecte pe o arie mare, dar şi pagube dacă sunt de o magnitudine de peste 7 grade. Până la 7 grade ele se simt, sunt deranjante, dar nu produc alte efecte grave", a mai spus directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu.
Un cutremur cu magnitudinea de 3,4 grade pe scara Richter a avut loc, miercuri după-amiază, în zona Vrancea, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
