Votul uninominal. Partidele şi-au împărţit circumscripţiile electorale după pofta inimii

La alegerile din toamnă vom vota uninominal. Dar care sunt regulile pe baza cărora vom vota, cum s-a împărţit ţara în colegii şi care sunt principalele diferenţe faţă de vechiul sistem? Ei bine, acum vom avea 452 de colegii în 43 de circumscripţii: 137 pentru Senat şi 315 pentru Camera Deputaţilor. Un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000. Aşa s-au împărţit judeţele în colegii.

A fost o negociere politică. Partidele au avut pâinea şi cuţitul şi au împărţit după pofta inimii. Cum cine-mparte parte-şi face, toţi au avut grijă să cupleze localităţile şi după cât de multe voturi ar putea obţine. Şi, ca treaba să fie treabă, împărţirea de acum va fi schimbată destul de greu şi în condiţii clare.

Ca un exemplu, judeţul Caraş-Severin. Are peste 330.000 de locuitori, aşadar 5 colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat. Ilfovul va trimite în Parlament 4 deputaţi şi 2 senatori. Interesant este că două localităţi vecine pot alege acelaşi senator, dar deputaţi diferiţi, Chitila şi Buftea. Asta pentru că sunt în acelaşi colegiu la Senat, dar în colegii diferite la cameră.

La Constanţa, Bucureşti şi Satu-Mare politicienii nu au reuşit să cadă la pace, aşa că nu au decupat colegiile. Partidele vor mai discuta, iar împărţirea se va face prin hotărâre de Guvern. O noutate vine din Covasna şi Harghita. Localităţile cu populaţie preponderent de naţionalitate română sunt grupate în acelaşi colegiu. Aşa, românii din Covasna şi Harghita vor avea sigur câte un deputat.

Românii din străinătate vor avea şi ei reprezentanţii lor în Parlamentul României. 4 deputaţi şi doi senatori. Comisia de cod electoral a lăsat în seama Guvernului şi colegiile din afara ţării.

Votul uninominal ar trebui să însemne şi o reformare a clasei politice. Cu un vot atât de direct ar trebui să spunem adio chiul la parlament, adio rebus în plen sau moţăit pe scaunul de ales.

Antena 3