Obiecţii concrete şi bine argumentatate împotriva introducerii acestui tip de vot nu prea pot fi formulate. Fluturarea pericolului de fraudă electorală nu are un fundament real dacă elementele de porevenire ale acestui fenomene vor fi clar stipulate în proiecte iar prevederile aplicate eficient.
Internetul, la concurenţă cu poşta în Elveţia
Mai multe ţări, prin care şi Statele Unite folosesc deja cu succes acest sistem de vot. Altele au apelat şi la soluţia votului online.
În SUA, cetăţenii cu drept de vot înregistraţi pot opta pentru acest sistem, ei primind buletinul de vot acasă prin poştă cu trei săptămâni înainte de data alegerilor. După exercitartea acestui drept, buletinul respectiv este sigiliat la poştă, inainte de a fi trimis către autorităţile electorale abilitate.
Ţara Cantoanelor, Elveţia, dar şi Germania şi Marea Britanie au implementat acest sistem de vot de ani buni. Mai mult, în altă ţară europeană, precum Olanda un alegător poate mandata prin procură un alt alegător să voteze în locul său.
Vecinii englezilor, irlandezii au restrâns posibilitatea votului prin poştă doar pentru anumite categorii cum ar fi militarii aflaţi în anumite misiuni sau persoanele cu hgandicap locomotor care nu se pot deplasa. Prevederi similare există şi în legislaţia electorală a statului Israel, dar şi a unor state asiatice precum India sau Filipine.
În plină eră a internetului, unele ţări au decis să includă această platformă de lucru ca una din metodele de vot. Francezii au fost pioneri în acest domeniu, adoptând în 2003 votul prin internet pentru cetăţenii din diaspora şi extinzându-l anul trecut pentru toţi alegătorii cu drept de vot. Ţara vecină, Elveţia a decis la rândul său în 2008 să uşureze cetăţenilor din diaspora procedura de vot prin folosirea internetului. Ideea folosită deja la ultimele două scrutine naţionale este considerat un experiment, un posibil preambul pentru extinderae sa la nivel naţional.
O ţară baltică, Estonia consideră această metodă de vot, implementată pentru prima dată în 2005, un adevărat succes.
În fine, la celălalt capăt al lumii, militarilor australienii aflaţi pe teatre de operaţiuni externe li s-a permis să voteze online.
Temeri de fraudă electorală la români
În România, proiectul de lege iniţiat de MAE, peste care s-a cam aşternut praful din 2006 încoace nu arfe prea are şanse în a fi adoptat prea rapid. Proiectul de lege introducea posibilitatea pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate de a vota prin corespondenţă în cadrul alegerilor parlamentare, al alegerilor pentru Parlamentul European şi al primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.Potrivit acelei iniţiative, cu cel puţin 30 de zile înaintea scrutinului, românii din străinătate ar fi trebuit să adreseze o cerere scrisă de înscriere în registrele electorale la misiunea diplomatică a României din statul de domiciliu sau reşedinţă, oficiul consular de care aparţineau.
Cu 15 zile înainte de ziua scrutinului, misiunea diplomatică urma să transmită, pe cheltuiala Ministerului de Externe, prin poştă şi cu confirmare de primire, fiecărui cetăţean înscris în registrul electoral, documentele necesare exercitării votului: buletin de vot, plic interior, certificat de alegător, plic exterior şi instrucţiuni cu privire la procedura exprimării votului prin corespondenţă. După vot, plicul urma să se întoarcă la misiunea diplomatică sau oficiul consular.
Reprezentantul AEP, Marian Muhuleţ a afirmat că instituţia sa agreează orice formulă de vot care să vină în interesul cetăţenilor dar care să conţină suficiente mecanisme pentru prevenirea fraudelor electorale de tipul votului multiplu sau influenţării alegătorului să voteze într-un anumit fel.
"Noi susţinem orice formă de vot de tipul acesta - corespondenţă, internet -, dar trebuie analizat cu mare atenţie dacă există mecanisme de prevenire a influenţării alegătorilor să voteze un anumit candidat sau partid sau de exercitare a unui vot multiplu", a menţionat vicepreşedintele AEP.
Marius Vulpe, Antena3.ro
