Vot pentru candidat, vot pentru baron: Preşedinţii filialelor PSD, PDL şi PNL, sub sabia scorului electoral

Demiterea sau autosancţionarea liderilor de filiale cu rezultate slabe la alegeri reprezintă o tradiţie în principalele trei partide de pe scena politică românească. PDL a făcut din asta o practică curentă după ultimele alegeri în efortul de a-şi maximiza potenţialul electoral. Conducerile PNL şi PSD s-au folosit de rezultatele de la alegerile uninominale pentru a face curăţenie în rândurile opozanţilor din teritoriu. Deznodământul alegerilor pentru PE nu vor face excepţie de la acest scenariu de lucru. Votul dat de electorat pentru proprii candidaţi se va traduce într-un vot de blam sau de continuitate pentru actuala garnitură de şefi de filiale de partide.
O tradiţie în PDL
Rezultatele pe care aceste partide le vor obţine la alegerile pentru Parlamentul European vor fi urmate de un nou val de demiteri. La PDL, secretarul general al partidului, Vasile Blaga i-a ameninţat pe şefii de organizaţii că vor pleca cu tot staff-ul lor din fruntea filialalor, dar şi cu proprii oameni cocoţaţi în fruntea serviciilor deconcentrate dacă vor obţine un scor mai slab decât cel de la alegerile parlamentare. În cifre, nu este permis judeţelor un rezultat electoral mai mic cu cinci procente faţă de media naţională care va fi obţinută de PDL la alegerile din 7 iunie.
Anul trecut, înfrîngerile politice suferite de unele filiale la alegerile locale şi parlamentare au fost aspru sancţionate. Organizaţia de Oradea, de exemplu, a fost decapitată aproape integral de centru, 22 de oameni zburând scurt din funcţiile deţinute. Conducerile altor 9 filiale: Bacău, Constanţa, Galaţi, Gorj, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vrancea au fost deasemenea dizolvate.

Crin Antonescu şi Ludovic Orban, cu ochii după ?sabotori?
Conducerea liberală a găsit o metodă mai originală de impulsionare a apetitului de campanie în filiale. Liderii PNL şi-au invitat oamenii din teritoriu să se autopedepsească cu demisiile din funcţiile de partid în cazul în care se vor plasa sub media pe ţară, estimată pe la aproximativ 20% din sufragiile de vot. Pentru cele mai puternice filiale s-au fixat praguri mai înalte de chiar 30%, cazul filialei de Giurgiu.
Măsura este menită să prevină lăsarea pe tânjeală la care s-ar fi dedat unele organizaţii din teritoriu în campania pentru europarlamentare, susţin surse liberale. În cazul în care acest avertisment nu va fi luat în serios, conducerile filialelor care nu vor obţine nici măcar 18% la aceste alegri vor fi dizolvate, iar organizaţiile supuse procesului de restructurare.
Măsura nu este una nouă. A aplicat-o şi Tăriceanu după alegerile locale. La un moment dat, PNL avea peste 20 de filiale conduse de interimari, în urma deciziilor de restructurare dispuse de la centru.
În paralel, sub pretextul eficientizării activităţii de campanie, au fost dictate o serie de maziliri la nivelul conducerilor unor filiale rămase credincioase fostului preşedinte Călin Popescu Tăriceanu. Teama de a fi sabotat din interior de foştii oameni ai lui Tăriceanu l-a făcut pe noul lider Crin Antonescu să dicteze înlocuirea şefilor a şapte filiale cu oamenii săi şi ai primvicepreşedintlui Ludovic Orban.
La sectorul 2, în locul lui Cristian David a fot impus Dragoş Dincă, la sectorul 3, Florin Alexe i-a luat locul lui Eugen Nicolăescu, la 4, fostul deputat Cătălin Micula a predat ştafeta lui Giani Dinu, iar la sectorul 5, Mihai Voicu a fost schimbat cu Dan Meran. În teritoriu, la Suceava, Doru Ursărescu a fost schimbat cu Florin Rozopol, iar la Sibiu, Eugen Mitea a fost înlocuit cu deputatul Mircea Cazan, în timp ce la nivelul filialei Botoşani, una dintre cele mai puternice organizaţii, Liviu Câmpanu a plătit poliţa susţinerii lui Tăriceanu la ultimul Congres PNL fiind debarcat din funcţia de preşedinte. Tot sub masca eficientizării efortului de campanie ar putea cădea şi capetele altor doi lideri filiale care au susţinut fosta conducere liberală: este cazul preşedintelui PNL Buzău, Romeo Stavarache şi al celui de Constanţa, Gheorghe Dragomir.
Rezultatele electorale, pretext pentru noi revanşe în PSD

Nici liderii social-democraţi din teritoriu nu sunt scutiţi de emoţii. Procentul electoral pe care trebuie să-l obţină este de minimum 35 de procente pentru filialele mai slabe, cu derogare doar pentru filialele din regiunile dominate de comunitatea maghiară.

Pentru cele mai puternice organizaţii pragul minim este cele obţinut la alegerile uninominale: 40-42%. În rest, cei care nu vor reuşi să îşi aducă eficient contribuţia la obţinerea unui procent menit să menţină PSD în fruntea topului formaţiunilor politice româneşti riscă demiterea din funcţia de lideri de oragnizaţii judeţene susţin surse social-democrate.

În ultimul an, mai multe capete de lideri social-democraţi locali au căzut pradă campaniei de revanşă pe care liderul Mircea Geoană a orchestrat-o împotriva ?cavaleriei? rivalului său, senatorul Miron Mitrea, dar şi planului de consolidare a autorităţii sale de lider de partid. Rând pe rând, filialele Ilfov, Giurgiu, Botoşani, Mehedinţi, Tulcea, Călăraşi şi Cluj au rămas fără conducători, fiind supuse procesului de reorganizare prin mandatarea de către centru a unor oameni de forţă precum Liviu Dragnea şi Marian Vanghelie.

Câte filiale, tot atâtea capete mazilite: Gabriel Oprea, Eugen Nicolicea, Constantin Conţac, Trifon Belacurencu, Niculae Bădălau şi Mădălin Voicu, Doru Ioan Tărăcilă şi Vasile Soporan au fost fie debarcaţi din funcţii, fie trecuţi pe linie mortă, fie au preferat să-şi dea demisia din funcţiile de conducere deţinute.

Surse social-democrate ne-au declarat că de rezultelele electorale de la europarlamentare va depinde soarta politică a altor şefi de organizaţii judeţene. Şefii organizaţiilor de Neamţ, Buzău şi Vaslui s-ar afla în vizorul conducerii centrale. La rândul lor, liderii din teritoriu, dar şi vechea gardă din partid condusă de Iliescu şi Geoană stau cu ochii pe staff-ul lui Geoană, în special pe parteneriatul cu Cosmin Guşă, şi indirect cu imperiul mediatic al Sorin Ovidiu Vântu, pregătiţi să ceară capetel colaboratorilor preşedintelui partidului dacă scorul electoral se va dovedi nesatisfăcător la alegerile din acest an, afirmă sursele citate.

Marius Vulpe, Antena3.ro