Fostul premier al României, Victor Ponta, a explicat, duminică seara, la Antena 3 CNN, de ce este supărat pe amnistia fiscală adopatată de Guvern.
„Eu nu reprezint niciun partid. Eu am luat, ca prim-ministru, cele mai liberale măsuri atunci când am scăzut toate taxele, TVA-ul, contribuțiile de asigurări sociale. E o chestie pe care am învățat-o. Nu pot să spun că am făcut-o din ideologie. M-a învățat viața că viața reală nu ține cont de deciziile de la Guvern sau de la partid. Vorbesc de viața economică după pandemie.
De la guvernul Orban încoace, România a mers într-o direcție foarte proastă în ce înseamnă deficitele, adică găurile, așa cum zice lumea: gaură deficitul bugetar, deficitul de cont curent, deficitul balanței comerciale. Anul ăsta, sigur sunt alegeri și e normal să se ia o mulțime de măsuri care să dea bine la electorat, dar anul viitor e foarte important cine o fi președinte. Eu sper să fie Ciolacu, recunosc, ca să nu mă bănuiți că încerc să mă ascund. Eu sper să fie Ciolacu, dar cred că totuși, pentru noi toți, cel mai important e cine va fi prim-ministru și cine va fi ministru de Finanțe.
Și domnul Boloș, cu care eu am lucrat foarte bine când era la Infrastructură, cred că era secretar de stat în guvernul meu, dar în zona finanțelor, această impredictibilitate, faptul că o dată pe lună schimbă ceva, faptul că se ia după niște funcționari de la ANAF, din Ministerul de Finanțe care habar nu au, n-au făcut în viața lor o factură, n-au plătit în viața lor o taxă, stau în birouri și dau niște ordonanțe care nu se pot aplica în realitate sau care crează haos.
Am dat și eu o asemenea ordonanță la un moment dat. N-aveam alegeri atunci. Ideea era mea un pic mai mai generoasă. Era ideea de a da un gen de admisie fiscală prin care toți banii să se întoarcă în România, ai tuturor românilor care au scos în afară, ceva de genul cum a făcut Italia de câteva ori. Dar n-am reușit.
Însă în practică nu s-au încasat prea mulți bani, pentru că, repet, firmele serioase, haideți să ne uităm primii 100 de contribuabil la bugetul țării, plătesc 60% din buget. Ăia și-au plătit toți. Adică-s multinaționale, firme românești mari. După aia, firmele românești mici au plătit toți pe 25. Sunt disperați toți românii care au o firmă. Bă vine ANAF-ul peste mine, hai să plătesc. În realitate, nu cred, a zis domnul Boloș că recuperează 60 de miliarde, 70 de miliarde, să nu ne iluzionăm.”, a declarat Victor Ponta, la Antena 3 CNN.
Marcel Boloș: Amnistia fiscală şi măsurile de reducere a cheltuielilor publice au un impact bugetar pozitiv de 9 miliarde de lei
Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, mai multe facilităţi pentru ca persoanele sau firmele cu datorii să achite debitele restante până la 25 noiembrie. Astfel, au fost anulate dobânzile şi penalităţile de întârziere, dar în acelaşi timp sunt răsplătiţi contribuabilii bun-platnici.
"Este un pachet de măsuri extrem de complex care, pe de o parte, priveşte mediul de afaceri şi, pe de altă parte, priveşte cheltuielile publice ale statului pentru o mai bună utilizare a fondurilor şi sprijinirea cheltuielilor cu investiţiile necesare în această perioadă de timp în care România accesează bugetele de investiţii, pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Politica de Coeziune", a spus ministrul.
În ceea ce priveşte partea de facilităţi fiscale, acestea sunt împărţite în două categorii, susţine Boloş.
"Pentru contribuabilii buni platnici care şi-au achitat la timp impozitele şi taxele, aşa după cum deja se cunoaşte din etapa de consultare publică, o bonificaţie de 3% din impozitul pe profit datorat şi plătit sau, după caz, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va fi acordată în mod automat.
Aceasta înseamnă că, prin decizie a ANAF, în mod automat va fi acordată bonificaţia care va putea fi utilizată pentru plata impozitelor şi taxelor în anul 2025 sau, după caz, pentru compensarea cu alte accesorii sau alte datorii faţă de buget. Este un semn de respect pentru contribuabilii care şi-au achitat la timp impozitele şi taxele şi, în acelaşi timp, o iniţiativă care a fost aprobată de Guvern pentru a stimula conformarea voluntară, care este pasul cel mai firesc şi cel mai normal pentru îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare", a menţionat Boloş.
O a doua categorie de măsuri vizează contribuabilii cu debite restante înregistrate până la data de 31 august 2024. În cazul acestora, s-a aprobat anularea accesoriilor - însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare - sub condiţia achitării debitelor restante până la 25 noiembrie 2024.
"Pentru contribuabilii persoane juridice s-a aprobat anularea accesoriilor în procent de 100% din valoarea acestora, respectiv accesoriile însemnând dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare. Aici, după cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, discutăm de 330.000 de contribuabili persoane juridice cu un debit restant de 32,4 miliarde de lei, iar pentru contribuabilii persoane fizice avem de asemenea înregistraţi cu debite restante la 31 august 2024 un număr de 848.000 de contribuabili cu o valoare de 39,2 miliarde lei.
De menţionat că aici sunt incluse atât sumele din sentinţele penale pentru care nu se aplică acest regim de facilităţi fiscale, pe de o parte, şi de asemenea sunt incluse sumele care privesc răspunderea extinsă a administratorilor, în valoare de 24,7 miliarde lei. Deci, suma aceasta care priveşte persoanele fizice este una extrem de consistentă pentru ceea ce înseamnă datoriile faţă de buget.
După cum de asemenea se cunoaşte din spaţiul public, avem, în funcţie de valoarea creanţelor, facilităţile fiscale, respectiv dacă aceste creanţe, respectiv datorii înregistrate la buget sunt până în 5.000 lei, anularea accesoriilor este în procent de 100%, iar de asemenea, din obligaţiile bugetare principale, avem anularea în procent de 50%. Dacă debitul înregistrat este de peste 5.000 lei, atunci anularea obligaţiilor principale este în procent de 25%", a precizat şeful de la Finanţe.
Marcel Boloş a subliniat că măsura îi vizează pe cei 848.000 de contribuabili persoane fizice, în acest context MF ţintind, pe lângă o colectare mai bună la bugetul de stat a debitelor restante, şi sprijinirea mediului de afaceri, care se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte activităţile economice pe care le desfăşoară.
"A doua parte a măsurilor este cea care vizează mai buna utilizare a fondurilor publice alocate pentru diversele servicii publice. Nu sunt incluse autorităţile publice locale (...). Deci, primăriile, consiliile judeţene în continuare îşi pot implementa fără probleme investiţiile şi activităţile de asigurare a serviciilor publice în condiţii de normalitate. Mai mult decât atât, pentru autorităţile publice locale, în sprijinul acestora şi al proiectelor de investiţii pe care le implementează a fost majorat plafonul de contractare din trezoreria statului de împrumuturi pentru implementarea proiectelor de investiţii la suma de 2 miliarde lei şi, de asemenea, a fost aprobată majorarea plafonului de trageri cu suma de 700 de milioane lei. Totodată, o categorie de împrumuturi speciale pe care le derulăm cu autorităţile publice locale şi prin intermediul împrumuturilor dintre trezoreria statului a fost majorată cu suma de 1,5 miliarde lei. De asemenea, partea de prefinanţări din fondurile europene, respectiv acordarea prefinanţărilor necesare pentru proiectele de investiţii, a crescut la un procent de 30%. Cu alte cuvinte, este o măsură de flexibilizare a utilizării fondurilor europene şi de facilitare a implementării proiectelor de investiţii", a explicat ministrul.
Pe partea de cheltuieli publice, a continuat acesta, au fost introduse plafoanele pentru cheltuieli materiale şi servicii la autorităţile şi instituţiile publice ale statului.
"Aceste plafoane privesc media cheltuielilor înregistrate în perioada ianuarie-august 2024. De asemenea, doar pentru investiţiile cu finanţare din bugetul de stat, fără a include primăriile şi consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale avem plafonarea pentru componenta de investiţii la nivelul mediei lunare a cheltuielilor din perioada ianuarie-august 2024.
De asemenea, în perioada de până la sfârşitul anului, angajamentele privind consultanţă şi expertiză, pregătire profesională, furnituri de birou şi toate aceste cheltuieli care ţin de activitatea administrativă a autorităţilor, respectiv a instituţiilor publice ale statului, nu mai pot fi efectuate astfel de angajamente. De asemenea, a fost aprobată plata în tranşe a cheltuielilor din sistemul judiciar pe o perioadă de 5 ani şi, de asemenea, avem un set de măsuri pentru flexibilizarea alimentării fondului de rezervă bugetară, astfel încât cheltuielile de funcţionare ale statului cu serviciile publice la nivel naţional să poată fi asigurate în bune condiţii", a mai spus el.
Potrivit ministrului, Ordonanţa de Urgenţă aprobată miercuri prin care reglementează o serie de măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar este un act normativ care ţine, pe de o parte, de o mai bună colectare a creanţelor bugetare şi, pe de altă parte, de o utilizare raţională a fondurilor alocate pentru cheltuielile publice şi, de asemenea, pentru sprijinirea investiţiilor care sunt în curs de implementare din fondurile europene.
Măsurile care privesc îmbunătăţirea colectării creanţelor bugetare ar putea aduce la buget 7,9 miliarde de lei, iar mai buna utilizare a fondurilor alocate pentru cheltuieli în zona serviciilor publice ar avea un impact de un miliard de lei, rezultatul fiind o influenţă pozitivă asupra deficitului bugetar de 9 miliarde de lei, a susţinut ministrul, la briefingul de presă.
"7,9 miliarde de lei este estimat din calculele făcute împreună cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe componenta de îmbunătăţire a colectării creanţelor bugetare şi un miliard de lei pe componenta de cheltuieli. Deci, avem un total de aproximativ 9 miliarde lei pentru ceea ce înseamnă influenţe pozitive asupra deficitului bugetar. Foarte important de precizat este că monitorizarea aceasta atentă şi prudentă a deficitului bugetar este un obiectiv foarte important pentru ţara noastră, întrucât baza traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar în planul fiscal structural, ca punct de pornire, o constituie deficitul bugetar la finalul anului 2024", a subliniat Marcel Boloş.
