Uninominalul, tot pe liste. Ce şanse au candidaţii independenţi să intre în parlament

Controversatul vot uninominal nu oferă multe şanse independenţilor angrenaţi în cursa electorală pentru mandat de parlamentar. Nici candidaţii partidelor parlamentare nu vor beneficia de facilităţile uninominalului dat fiind densitatea lor pe un loc de parlamentar. Puţini vor reuşi să obţină cele 50 de procente necesare accederii fără bătaie de cap în noul Parlament, restul se vor afla la mila algoritmului politic al propriilor partide. Experienţa anilor trecuţi dovedeşte că şi în contextul noului sistem de vot, listele de partid şi formaţiunea politică în sine vor conta mai mult decât imaginea candidatului.
Iorgovan, excepţia de la regulă
Trecutul campaniilor electorale demonstrează însă că şansele independenţilor de a accede în egislativ sunt aprope nule, chiar şi în condiţiile sistemului de vot uninominal. Din 1989 încoace, numai fostul senator Antonie Iorgovan a reuşit să intre în Parlament concurând pe propriile speze. El a obţinut, la alegerile din 1990, un mandat de parlamentar de Caraş-Severin. Alte două personaje cu vizibilitate crescută, poetul Mircea Dinescu şi Andrei Pleşu nu au avut şanse în lupta cu candidaţii partidelor politice.
La alegerile din 2004 au încercat marea cu degetul 13 independenţi. Nici unul dintre ei nu a devenit parlamentar
În prezent, doar 31 de candidaţi independenţi au reuşit să intre în cursa pentru un mandat de deputat sau senator. Mulţi dintre ei au avut de înfruntat probleme încă de la înregistrarea candidaturii, cazul Laviniei Şandru şi al lui Kincses Elod, contracandidatul liderului UDMR, Marko Bela.
Alături de ei la alegerile din 30 noiembrie mai candidează actuali parlamentari, care nu se mai regăsesc pe listele propriilor formaţiuni: foştii democrat-liberali Sorin Paveliu şi Stelian Duţu, dar şi fostul reprezentant în Parlament al minorităţii turce Metin Cerchez.
Votanţii atraşi tot de lista de partid
Nici candidaţii partidelor politice nu sunt favorizaţi de prevederile sistemului de vot uninominal mixt. În condiţiile în care media de candidaţi per loc de deputat sau senator este de 7 pe loc, este de aşteptat ca puţini, în special cei cu vizibilitate şi imagine bună, să reuşească întrunirea a peste 50 de procente pentru a intra în Parlament fără a mai trece prin emoţiile celei de-a doua etape: repartizarea mandatelor în funcţie de algoritmul politic la nivel judeţean şi naţional.
Sondajele politice recente mai relevă încă un motiv de îngrijorare. Rata celor care habar nu au ce înseamnă votul uninominal este foarte mare, acest segment putând reprezenta grosul celor care vor vota în continuare candidaţii pentru parlamentare în funcţie de culoarea lor politică. Liderul deputaţilor PD-L, Cristian Rădulescu, a apreciat recent că procentul celor care vor vota în continuare listele şi nu oamenii angrenaţi în campania electorală va fi în jur de 70 la sută. Senatorul PSD Cristian Diaconescu este puţin mai optimist. Cam 40 la sută vor pune ştampila pe om şi nu neapărat pe partidul care îl susţine. De altfel cele două partide s-au prezentat în campanie cu un mesaj unitar care pune accent mai mult pe partid decât pe candidatul în sine.
În tabăra liberală, tendinţa fiecărui candidat de a-şi promova mai mult propriul discurs şi realizări politice s-a manifestat mai pregnant faţă de celelalte partide, mai ales la nivelul Capitalei. O strategie bună în cazul celor câtorva candidaţi liberali cu notorietate şi imagine favorabilă, contraproductivă pentru majoritatea competitorilor mai puţin cunoscuţi, consideră Dan Andronic, unul din strategii de campanie ai PNL pentru aceste parlamentare. br ?Votăm pentru prima dată uninominal şi, chiar dacă ne place să spunem ?alege omul?, votanţii vor opta prioritar tot în funcţie de afinitatea partinică? declară Andronic pe propriul site.
Foto: România Liberă
Marius Vulpe, Antena3.ro