Limba romani, limba turcă şi limba maghiară devin limbi oficiale de stat în spitalele din Bucureşti, Buzău, Constanţa şi Craiova după ce CCR a declarat constutuţional actul normativ iniţiat de UDMR.
Legea vizează extinderea dreptului de folosire a limbii materne în instituţiile medicale şi în cele care prestează servicii sociale din localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20%. A fost votată de Camera Deputaţilor, dar contestată ulterior la Curtea Constituţională de PNL, PMP şi USR.
Un efect al acestei legi este acela că limba romani va deveni limbă oficială de stat în spitalele din Bucureşti, dar şi din alte câteva localităţi din ţară. Asta pentru că în Bucureşti, de exemplu, locuiesc în mod oficial peste 23.900 de romi.
La fel, limba turcă devine limbă oficială de stat în municipiul Constanţa, având în vedere faptul că numărul cetăţenilor români vorbitori de limba turcă depăşeşte 6.500.
Jurnalistul Dan Tănasă spune că acest proiect inițiat de UDMR le-ar permite minorităților din România să vorbească în limba maternă, fără să mai vorbească în limba oficială a statului.
„Proiectul de lege a fost initiat de UDMR și vizează un proiect mai amplu al partidului, acela de a oficializa limba maghiară în Transilvania. Efectele secundare ale acestui proiect pe care PSD și ALDE nu le-au intuit, acela că un cetatean de etnie de romă va putea din acest moment să nu se mai adreseze unui doctor în limba oficială de stat, ci se va adresa in limba romani sau un cetățean de etnie turcă din Constanța se va adresa în limba turcă. Începând din momentul în care președintele Klaus Iohannis va promulga această lege, primarii sunt obligați să angajeze vorbitări ai limbii minorității respective”, a explicat jurnalistul Dan Tănasă.
UDMR, victorie la CCR privind limba maternă.
