Partidele politice au aruncat în garnitura de candidaţi pentru alegerile parlamentare, senatori şi deputaţi care au făcut mai mult figuraţie în ultimii patru ani legislativi. În condiţiile noului sistemn de vot uninominal, în care meritele şi rezultatele candidatului ar trebui să conteze, propriile partide i-au recompensat pe codaşi, aducându-i din nou în atenţia electoratului pentru un nou mandat.
?Careul de aşi? cuprinde reprezentanţii mai tuturor partidelor politice parlamentare, cu accent pe social-democraţi, care deţin cel mai numeros grup de senatori şi deputaţi. Intervenţiile unora în şedinţele Parlamentului pot fi numărate pe degetele de la o mână. La fel şi iniţiativele lor legislative. Alţii şi-au adus extrem de rar aminte de cei care i-au votat, ridicarea problemelor acestora în faţa Parlamentului reprezentând un sport nedorit. Alţii s-au grăbit să-şi pună autograful pe proiectele de lege elaborate de proprii colegi de partid sau aparţinând unor grupuri parlamentare. Câţiva au devenit celebri prin chiulul masiv şi indiferenţa manifestată de activitatea parlamentului.
?Invizibilul? Muşetescu
Social-democratul Cătălin Voicu candidează pentru un mandat de senator la nivelul Capitalei. Randamentul său în cei patru ani de deputăţie este uimitor: 2 luări de cuvânt şi 3 proiecte de lege semnate la grămadă, împreună cu mulţi alţi parlamentari. Deputatul ?invizibil? Ovidiu Muşetescu îi face cu succes concurenţă, reclamând o singură luare de cuvânt, semnătura unei iniţiative legislative, 13 întrebări şi interpelări, plus un record absolut de absenţe, cu un apogeu în 2006, când a chiulit în proporţie de 96% de la activităţile legislativului.
Un alt pretendent la titlul de cel mai tăcut parlamentar PSD este şi Petru Godja, deputat de Maramureş. În ultimii patru ani, el aluat o singură dată cuvântul de la tribuna Camerei, a formulat o interpelare la adresa Guvernului şi şi-a trecut numele în dreptul a patru iniţiative legislative. În prezent el nu mai candidează. În locul său pentru un loc de senator în acelaşi judeţ a apărut însă Eugenia Godja.
Colega sa de partid, Roxana Jipa, s-a făcut în repetate rânduri remarcată prin absenteism. Migrată dinspre PRM, Jipa nu şi-a bătut capul cu reprezentarea ofurilor celor care au ales-o. În perioada 2004-2008, a contabilizat vreo 28 de luări de cuvânt şi 10 proiecte legislative, la grămadă cu alţi parlamentari PRM, Este recompensată în prezent cu un loc de candidat pe listele PSD pentru un colegiu de deputat bucureştean.
Alin Teodorescu îşi doreşte continuarea carierei legislative cu un mandat de senator de Prahova. Randamentul ultimilor patru ani nu prea îl ajută: 5 proiecte de lege, unde figurează drept co-iniţiator, şi mai multe poziţii politice exprimate.
Uninominalul, o belea pentru Aristide Roibu
Alţi colegi de la Senat au devenit celebri pentru ineficienţa lor. Toţi vor să recidiveze şi în viitorul legislativ. Senatorul de Vaslui, Aristide Roibu aproape că conduce în topul chiulangiilor de la Senat, relizat de IPP. A fost prezent la vot doar în 8,22% din cazuri, plasându-se din acest punct de vedere pe locul 129 din 133. Nici darul vorbirii nu prea a fost uzitat de Roibu. A luat cuvântul în plen doar de patru ori şi nu s-a atins niciodată de instrumentul interpelărilor. A avut trei iniţiative legislative, dar niciuna aprobată. În plus, nu s-a remarcat prin nicio declaraţie politică. A tunat şi fulgerat când i s-a adus aminte de această contraperformanţă, invocând faptul că nu a fost ales pe lista uninominală, ci pe lista de partid, al cărui trezorier şi jurist şi este, cu tot cu multe obligaţii care-i revin odată cu această postură. Anghel Iordănescu şi Viorel Ştefan i-au urmat exemplul, iar buzoianul Ion Vasile s-a folosit de practica interpelărilor de vreo 6 ori în ultimii patru ani.
Şerban Mihăilescu va încerca să-i convingă pe locuitorii din Teleorman că ar merita un nou mandat de senator. Bilanţul său este unul modest: 12 întrebări şi interpelări. Insignă de senator şi-ar atârna în piept şi Octavian Ştireanu, care îşi încearcă carisma personală la Argeş. O singură luare de cuvânt, la jurământul de investitură, trei proiecte legislative şi 7 interpelări reprezintă zestrea cu care acesta se poate mândri în faţa alegătorilor.
Gabriel Oprea a confundat la rândul său Parlamentul cu un loc de odihnă. Cele trei luări de cuvânt, o interpelare şi 8 proiecte de lege stau mărturie pentru activitatea prodigioasă a celui care acum candidează pentru un loc de deputat în colegiul 1 Ilfov. Mai la sud, în Giurgiu, Mădălin Voicu îşi face campanie pentru un loc de deputat. Cele 2 luări de cuvânt şi alte 2 iniţiative legislative ar trebui să cântărească greu la vot. Deputatul Niţă Constatntin este un vicelider atipic. În timp ce restul colegilor cu funcţii au profitat pentru a căpăta o mai bună vizibilitate prin ieşiri dese în faţa Camerei, Niţă s-a dovedit timid: depunerea jurământului de parlamentar, două luări de cuvânt, 15 proiecte semnate şi 9 interpelări formulate reprezintă activitatea de patru ani a acestui deputat, care candidează pentru un nou mandat la nivelul Braşovului.
Hrebenciuc spune pas interpelărilor şi votului
Nici Victor Hrebenciuc nu a dat importanţă problemelor alegătorilor din teritoriu. Din activitatea sa au lipsit cu desăvârşire instrumentele de genul interpelărilor şi întrebărilor, iar exercitarea votului nu s-a numărat printre practicele sale curente, contabilizând doar o rată de prezenţă de 25,57% . În schimb, candidatul de Bacău figurează ca semnatar la 27 proiecte de lege şi s-a folosit de microfonul Parlamentului de 32 de ori. Miron Mitrea a dat dovadă de aceeaşi rezervă în reprezentarea intereselor terioriului pe care l-a reprezentat: zero interpelări. În schimb a utilizat de 682 de ori dreptul de a-şi exprima poziţiile politice de la microfonul legislativului.
Şi Nicolae Bănicioiu (PSD) mai vrea un mandat de Teleorman. 32.22 % rată de prezenţă în legislativ, 8 luări de cuvânt, o declaraţie politică, 10 proiecte de lege şi 20 de interpelări nu au făcut din tânărul deputat un om prea ocupat. De vină ar fi organizarea campaniilor electorale ale PSD, la care tot susţine că a participat.
10 luări de cuvânt, 7 propuneri legislative aparţinând grupului său parlamentar şi o singură interpelare pot fi trecute şi în contul lui Irinel Stativă, candidat la colegiul 2 Vaslui pentru un mandat de deputat.
Afişele candidatului PSD pentru colegiul 6 al Camerei Deputaţilor, Rodica Nassar, se pot vedea pretutindeni în sectorul doi al Capitalei. În ultimii patru ani legislativi, vizibilitatea deputatei a fost ceva mai reţinută: 4 luări de cuvânt, 2 declaraţii politice şi 7 întrebări şi interpelări rerezintă activitatea sa, alături de semnarea a 20 de proiecte de lege.
Conservatorii Ion Mânzână şi Florea Damian au căzut la rândul lor în plasa traiului lejer de parlamentar. Interpelările nu au făcut parte decât accidental din arsenalul lor legislativ, iar aglomeraţia de proiecte de lege trecute în dreptul numelor lor se regăseşte la nivelul mai fiecărui deputat PC.
Codaşii, promovaţi la PNL
Liberalii îşi promovează şi leneşii pentru merite deosebite în cursa electorală pentru un nou mandat. Recordmen absolut, Gheorghe Mirel Taloş, candidat pentru un loc de deputat în Colegiul 4 Sălaj. Venit din decembrie 2007 în Parlament, Taloş a contabilizat cea mai mică rată de prezenţă la lucrările legislativului - 9,57 la sută, 2 luări de cuvânt, câteva interpelări şi 4 proiecte de lege semnate. Colegul său de suferinţă, Ioan Silviu Lefter, candidat de Bacău, îl urmează îndeaproape cu o singură luare de cuvânt, reprezentând jurământul de investitură, şi două texte de lege încropite de grupul liberal.
Fostul deputat PD-L, Nicolae Bara a fost primit cu braţele deschise la PNL, care i-a rezervat şi un loc în colegiul 4 de Timiş. În vasta sa experienţă legislativă se găsesc o luare de cuvânt şi 7 proiecte de lege asumate prin semnătură. Candidat pe listele liberale la nivelul judeţului Călăraşi, ţărănistul Aurelian Pavelescu nu a făcut prea mulţi purici în Parlament din postura de deputat independent. A luat cuvântul de 12 ori, a ridicat în atenţia guvernului două chestiuni, şi-a însuşit 9 proiecte de lege, alături de alţi parlamentari.
La Senat, Radu Stroe, Mihail Lupoi, Şerban Strătilă şi Mario Ovidiu Oprea se pregătesc pentru un nou mandat, dacă le vor surâde sorţii votului. Stau însă prost la capitolul interpelări şi iniţiative legislative proprii elaborate în legislatura 2004-2008, acestea putând fi numărate în cazul fiecăruia pe degetele de la o mână.
Tânăra gardă pedelistă, cam obosită
În cadrul Partidului Democrat Liberal s-a evidenţiat negativ deputatul Maria Buşoi. A intrat în Parlament în urmă cu numai un an şi de atunci nu are decât o iniţiativă legislativă. Candidatul de colegiu 3 Dolj, se mai poate lăuda cu 4 luări de cuvânt şi 5 interpelări. Stelian Fuia vizează un nou mandat de deputat. Pentru asta a depus jurământul de investitură în 2007, a ridicat la fileu 2 interpelări şi 2 proiecte de lege.
Deputaţii PD-L cu vechime nu stau mai bine. Viorel Constatinescu vrea să schimbe aerul Camerei cu cel al Senatului. Buzoienii în al căror colegiu va candida pot afla că randamentul în ultimii patru ani al posibilului senator a fost la cota de avarie: 4 luări de cuvânt, o iniţiativă legislativă şi 7 interpelări au încununat sfîrşitul său de mandat.
Colegul Liviu Codârlă nu s-a obosit cu interpelările. Cele 3 proiecte de lege şi 4 poziţii exprimate în legislativ l-au surmenat. Nevoie de relaxare are şi Dănuţ Liga, care-şi caută un astfel de loc la nivelul Colegiului 28 al Capitalei. Efortul depus a fost pe măsură. A deschis gura în 8 rânduri, a semnat pe marginea a 5 texte de lege, a prezentat 5 declaraţii politice şi 2 interpelări.
La Senat, senatori de aceeaşi factură şi-au luat inima în dinţi pentru a candida din nou. Radu Berceanu, Ovidiu Rădoi, Ivan Cismaru, Dan Cârlan, Ionel Popescu şi Tudor Panţuru vor cere voturile alegătorilor din Dolj, Caraş-Severin, Iaşi, Bucureşti şi Ialomiţa pentru interpelările firave făcute în slujba lor. În jumătatea de mandat exercitată efectiv, Berceanu, aflat la a cincea legislatură pe băncile Parlamentului, a depus o iniţiativă de modificare a legii gazelor.
Nea Mitică şi oltenii, legături doar odată la patru ani
La PRM, deputatul Ion Sas face de ruşine avântul legislativ, dar ineficient, manifestat de confraţii de partid în ultimii patru ani. În dreptul său pot fi trecute doar 10 luări de cuvânt şi 5 propuneri de lege. Un bilanţ modest pentru candidatul în Colegiul 28 al Capitalei pentru un nou loc de deputat. Rătăcit şi revenit în sânul PRM, Dumitru Dragomir, alias ?Nea Mitică de la Ligă? candidează pentru o nouă deputăţie la Olt, dar în perioada 2004-2008 nu s-a interesat mai deloc de problemele electoratului său din teritoriu. Activitatea sa legislativă s-a redus la 11 apariţii la microfonul Camerei şi la întărirea cu propria semnătură a 29 de iniţiative legislative ale grupului PRM, majoritatea respinse. Liderul partidului, Corneliu Vadim Tudor, deţine un record nedorit, el deschizând la Senat lista absenţilor de la vot, cu un grad de prezenţă de 1-2 la sută.
Herghelia, mai tare decât deputăţia?
Uniunea Democrată a Maghiarilor are şi ea ?fruntaşii? săi. Interes scăzut pentru treburile parlamentare şi mai vioi pentru cele hipice manifestă deputatul de Galaţi, Syekely Levente Csaba. Problemele locale au fost aduse în atenţia autorităţilor doar printr-o luare de cuvânt, cea a cailor şi creşterii lor în şase rânduri.
La al cincilea mandat şi ţintind spre al şaselea, deputatul UDMR de Satu Mare Varga Attila vegetează pe băncile Camerei. 6 propuneri legislative îi poartă numele, alături de o interpelare şi 13 luări de cuvânt. Nu e ceva nou pentru el. A mai stat patru ani, în perioada 1992-1996, fără să manifeste vreo pornire legislativă.
Kovacs Attila candidează în Colegiul 5 Braov pentru o nouă funcţie de deputat. Contribuţia sa legislativă poate fi caracterizată drept modestă: 8 proiecte de lege, 5 interpelări şi 15 cuvântări. Oferta Uniunii pentru colegiul 3 Harghita al Camerei Deputaţilor, Antal Istvan îi calcă pe urme: o singură interpelare, 2 luări de cuvânt, 5 declaraţii politice şi 12 adeziuni la iniţiativele legislative de grup. La Senat, Fekete Andras, candidat de Sălaj s-a ferit să utilizeze interpelările în activitatea sa.
Liderul Uniunii, Marko Bela, fost vicepremier, a avut 20 de cuvântări în plen, a făcut 3 declaraţii politice şi a prezentat două propuneri legislative, una respinsă definitiv, iar lipsa apetitului său pentru vot a fost deseori semnalată de presă.
Marius Vulpe, Antena3.ro