Aproape 1.400.000 de tineri au îngroșat rândurile votanților de la ultimele alegeri locale și până în prezent. Ei sunt primii majori care nu au trăit în comunism mai nici o zi și ar putea merge la vot pentru prima dată pe 30 noiembrie. Din păcate programul, precum și mesajul electoral al partidelor politice nu-i vizează decât accidental. În paralel tendința europeană, domonstrată prin studii, arată că liceenii și studenții nu sunt interesaţi de politică şi prin urmare nici de alegeri.
De la alegerile locale din iunie și până la cele parlamentare din noiembrie împlinesc 18 ani 1.400.000 de persoane, care îngroașă, cel puțin teoretic, numărul cetățenilor cu drept de vot. Potrivit datelor Ministerului Internelor și Reformei Administrative, la alegerile din 30 noiembrie au drept de vot 18.313.440 de persoane. Aproape 7 la sută reprezintă segmentul tinerilor aflați la primul lor vot.
Partidele politice au investit însă în special în mesajele electorale destinate categoriilor de care sunt sigure că se vor prezenta la urne, bătrânii pensionari. Pentru tineri au rezervat câteva spații în propriile programe de guvernare, care nu fost însă mediatizate, semn că vor rămâne cel mult la stadiul de promisiuni de campanie. Și aceasta în condițiile în care, la nivelul sondajelor de opinie, PSD şi PD-L sunt la distanţă de 3-4 procente, iar votul tinerilor ar putea înclina balanța în favoarea uneia din tabere.
Când vine vorba de interesele acestor votanți greu de mobilizat la urne, fiecare partid și-a permis luxul de a rezerva un mic spațiu în propriile programe de guvernare, fără însă a acorda atenția cuvenită promovării lor în campania electorală.
UDMR, campanie pentru tineri
Excepție face UDMR, care a sesizat potențialul tinerilor, demarând încă de la bun început campania sub sloganul ?Votarea e beton? și făcând cunoscute două inițiative legislative elaborate pentru tineri. Este vorba de coborârea vârstei minime de vot la 16 ani și a vârstei minime pentru a fi ales în organele administrației publice locale la 20 de ani. Totodată, Uniunea a inclus pe propriile liste de candidați un procent semnficativ de tineri pentru a demonstra interesul formațiunii pentru acest segment demografic.
Program stufos marca PSD
Alianţa PSD-PC promite în propriul program electoral scutirea de taxe a angajaților cu vârsta mai mică de 25 de ani și facilități fiscale (scutiri și diminuări) de impozite pentru angajatorii care recrutează tineri. ?Peste 400.000 de locuințe pentru tinerele familii, 1.000 de euro ?prima de instalare în casă nouă?, acordarea unei alocații de 200 de lei pentru creșterea copilului de la 0 până la 18 ani?, reprezintă strategia de atragere a tinerilor la vot de către Alianța PSD-PC. Sursele de finanțare sunt însă mai greu de cuantificat rămânând de soluţiont abia în cazul în care cele două formațiuni ar ajunge la guvernare.
Un nou minister pentru PD-L sau pentru tineri?
PD-L face din crearea unui Minister pentru Tineret si Sport principalul atu al politicilor sale pentru tineri, o instituţie ce ar trebui să aibă atribuţii în ceea ce priveşte promovarea politicilor specifice tinerilor și sportului. Restul obiectivelor democrat-liberale pentru acest segment electoral sunt de ordin general, fără cifre concrete: construirea de locuințe sociale pentru tineri pe întreg teritoriul țării, acordate inițial în regim de închiriere; acordarea de facilități pentru tinerii care doresc să își achiziționeze o locuință; subvenționarea dobânzii pe o perioadă de 12 luni, în cazul creditelor pentru achiziția de bunuri de folosință îndelungată procurate în primul an de căsnicie.
Principii și valori servite la masa PNL
Programul liberalilor pomenește mai mult de principiile esențiale pentru dezvoltarea tinerei generații: ?creșterea participării tinerilor în viața publică a comunității; sprijinirea tinerilor în atingerea obiectivelor educaționale și profesionale; recunoașterea și oferirea tinerilor de oportunități în vederea conștientizării valorii și puterii lor în societate și comunitate, prin angajament si participare?.
Tineretul postcomunist, marginalizat și neîncrezător în factorii politici
O serie de vorbe goale, pe fondul studiilor recente care arată că tinerii se simt marginalizaţi, cu alte valori decât cele promovate de factorii politici, ceea ce îi face să nu se regăsească niciodată în mesajele electorale ale partidelor.
De altfel, tendința de înstrăinare a tinerilor față de societatea în care trăiesc pare a fi generală la nivelul statelor central și est-europene, cu trecut comunist. Potrivit unui studiu realizat de Reuters anul trecut, tinerii polonezi, cehi şi unguri, născuţi după 1989, nu sunt interesaţi de societate și valorile sale, deși apreciază libertatea câștigată după 1989. Mai mult, mulţi sunt nemulţumiţi de vieţile lor, se simt înstrăinaţi, iar valori precum cetățenia, patriotismul, loialitatea se clasează la coada preocupărilor lor.
Marius Vulpe, Antena3.ro
