„Se pare, însă, că apropierea alegerilor îi determină pe unii să găsească soluții pentru a mă scoate din joc. Nu cedez, nu mi-e frică. Am fost patru ani obiectul unei anchete penale a DNA și în final am avut câștig de cauză la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sunt trecut prin aceste lucruri.
Nu e prima dată când se întâmpla astfel de lucruri. Cei care cred că în felul acesta voi deveni mai puțin critic la adresa președintelui și la adresa guvernului se înșală. Vom vedea care sunt prevederile, și în funcție de aceasta parchetul va acționa sau nu”, spune Călin Popescu Tăriceanu.
Acesta afirmă că președintele Senatului nu avea atribuții de conducător, ci de reprezentant.
„Comisia juridică nu a solicitat în vreun fel această solicitare, iar procurorii au considerat că eu am ffăcut un abuz în funcție. (...) Prin această decizie a Curții cred că se creează un precedent foarte periculos. Eu respect deciziile Curții, dar un principiul fundamental este nulitatea dreptului imperativ.
Prin această decizie, principiul nulității votului imperativ este încălcat. Oricare parlamentar va piutea să fie anchetat de Parchet de ce a votat într-un fel sau nu a votat”, a explicat Călin Popescu Tăriceanu.
CCR respinge sesizarea lui Robert Cazanciuc referitor la un conflict constituțional între Senat și Parchetul de pe lângă ÎCCJ, referitor la ancheta care l-a vizat pe Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a fost acuzat de procurori că nu a dat curs unei solicitări ANI de vacantare a unui mandat de senator.
Robert Cazanciuc a cerut, în 29 mai CCR, având atribuții de președinte al Senatului, să constate existenţa unui conflict constituţional între Parlament - Senat şi PICCJ. Cazanciuc spune că acest conflict s-a manifestat printr-o „ingerinţă directă şi neconstituţională” a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului.
Ancheta a vizat modul în care senatorul PSD de Giurgiu Cristian Marciu a fost menţinut în funcţie cu toate că, în anul 2015, magistraţii ÎCCJ l-au declarat, definitiv, incompatibil după ce a avut afaceri cu instituţii ale statului.
Tăriceanu ar fi vizat de această anchetă deoarece, în calitate de preşedinte al Senatului, nu ar fi dat curs, în 2017, solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate de a-l elibera din funcţie de Marciu.
