Liderii PSD, PNL, USR, UDMR şi ai minorităţilor au anunţat, marţi seara, după două ore de discuţii, "angajamentul ferm pentru formarea unei majorităţi pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european şi susţinerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidenţiale". Însă, dincolo de comunicatul emis după întâlnire, discuţiile au fost departe de a genera ceva concret şi rapid, pentru ca partidele să poată merge la consultările pe care le-a anunțat deja Klaus Iohannis cu o propunere de Guvern şi cu un plan stabilit.
Liderii politici care au participat la întâlnirea de marţi consultaţi de Antena3.ro au declarat că discuţiile au fost extrem de generale, pe alocuri confuze, şi că nu s-a căzut de acord pe niciunul dintre cele trei puncte fierbinţi ale negocierilor: candidat comun la alegerile prezidenţiale, prezenţa sau absenţa USR din viitorul guvern şi numele sau partidul care va desemna viitorul prim-ministru.
"Am plecat foarte bulversat de la această întâlnire", a declarat, pentru Antena3.ro, unul dintre liderii partidelor participante la discuţii.
De altfel, şi Eduard Hellvig le-a transmis, marţi dimineaţă, un mesaj critic liderilor partidelor, care ar trebui să nu lungească negocierile, să aibă un program de guvernare clar şi să propună rapid un tandem Preşedinte-premier.
Comunicatul emis după întâlnire vobeşte nu despre un angajament ferm pentru susţinerea unui candidat comun al pro-europenilor la alegerile prezidenţiale, ci despre "un posibil candidat".
Candidat unic sau doi candidaţi?
Marţi seara, Elena Lasconi a încercat să revendice această calitate, invocând faptul că ea a reuşit să intre în finala prezidenţială, înainte a alegerile din primul tur să fie anulate. Însă, nu a fost susţinută în aceasră idee de niciunul dintre ceilalţi prezenţi la masă, nici măcar de colegii ei de la USR, care sunt interesaţi mai degrabă de participarea partidului la guvernare, or, în cazul în care aceasta ar fi condiţionată de cedarea candidaturii la prezidenţiale, ei înclină către opţiunea pentru Palatul Victoria.
Dar, pe subiectul "candidatul la prezidenţiale", trebuie menţionat că nici Marcel Ciolacu, nici Ilie Bolojan şi nici Kelemen Hunor nu au spus că ar vrea ei să candideze pentru viitoarele alegeri prezidenţiale. De altfel, potrivit unor surse din PSD, Marcel Ciolacu nu îşi mai doreşte acest lucru, iar pe Ilie Bolojan nu îl acceptă social-democraţii. Kelemen Hunor a anunţat deja că el doreşte "o a treia cale", un candidat - personalitate care să vină din afara ofertei conducerilor partidelor mainstream. Kelemen Hunor a avandat mai multe variante în acest sens: Crin Antonescu, Daniel David, Theodor Paleologu.
Intră sau nu USR?
Prezenţa USR la guvernare nu a fost tranşată. "Pare că ar urma să intre şi ei", explică surse participante la discuţii, îndoileile fiind legate chiar de decizia pe care o va lua USR în această privinţă.
Variantele USR sunt să participe la guvernare alături de PSD, PNL şi UDMR şi să susţină un candidat comun la prezidenţiale, sau să rămână în Opoziţie si să aibă candidat propriu la prezidenţiale.
Prim-vicepreşedintele USR Dominic Fritz a declarat, miercuri, că USR va face parte dintr-un guvern care îşi asumă reforme sau nu va face parte din guvern, el subliniind că important pentru USR este să fie o guvernare cu un premier care îşi asumă reforme şi că partidul nu intră în negociere cu linii roşii de persoane sau partide.
"Deci vreau să spun foarte clar că USR va face parte dintr-un guvern care îşi asumă reforme sau nu va face parte din guvern. Acum echipele au început această muncă de a negocia programul de guvernare, de a vedea dacă într-adevăr avem o viziune comună pentru ce trebuie să urmeze, dacă într-adevăr toate partidele, aşa cum au spus, au înţeles semnalul alegătorilor din ultimele săptămâni şi dacă acest lucru este cazul, atunci ne asumăm această coresponsabilitate pentru guvernarea României”, a spus Dominic Fritz, într-o conferinţă de presă, despre negocierile pentru formarea unei majorităţi şi a unei coaliţii de guvernare.
”Ce trebuie să fie clar este că această guvernare îşi asumă o reducere a cheltuielilor statului, trebuie să fie clar că această guvernare îşi asumă o reformă administrativă, trebuie să fie clar că această guvernare îşi asumă şi o reformă a instituţiilor care au eşuat în ultimele săptămâni, să includă şi o reformă a serviciilor şi trebuie să fie clar că această guvernare îşi asumă o reîntoarcere la cetăţenii României şi cumva să închidem capitolul în care unii privilegiaţi au profitat de resursele acestei ţări. Acestea sunt principiile pe care le negociăm şi încă o dată, la sfârşit, va trebui să tragem o linie şi să vedem dacă există suficient de multe lucruri pe care le avem în comun, suficient de multe reforme”, a spus Fritz.
Cu alte cuvinte, USR pune condiţii pentru participarea la guvernare, şi, după cum estimează chiar cei care au participat marţi seara la discuţii, negocierile pentru programul de guvernare s-ar putea bloca exact în condiţiile pe care le pune fiecare partid.
Din acest motiv nu s-a ajuns nici la o discuţie clară despre cine va da premierul şi cine ar putea fi acesta. Ilie Bolojan a fost deja scos din joc de opoziţia categorică a PSD faţă de prezenţa lui în fruntea Executivului. Marcel Ciolacu are nevoie de această funcţie pentru a supravieţui politic în fruntea propriului partid, iar PSD a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare, deci este îndreptăţit să revendice şefia Executivului. Nici USR nu are neapărat o problemă cu persoana lui Marcel Ciolacu, însă sunt voci din interiorul PSD care declară că "nu sunt convinse" că acesta îşi mai doreşte un mandat la Palatul Victoria.
