Documentul se numește "Guvernul României; Programul de Convergență 2020". În acest raport, a fost făcută o analiză despre criza economică generată de pandemia de coronavirus, cât de serveră este și când vom ieși din ea.
"Prognoza evoluției produsului intern brut pentru anul 2020 a luat în considerare efectele pandemiei COVID-19, precum și măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piața muncii și consumatori, dar și intervențiile în domeniul medical.
Se estimează o reducere severă a activității economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidențiind o evoluție preponderent în formă de "V", dar fără a reveni la situația din scenariul de iarnă (absența coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parțială în iulie-septembrie, plecând de la experiența Chinei care dă semne de revenire după 4 luni.
Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele 3 luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circă 18% față de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile și articolelor de îmbrăcăminte, pielărie și industria auto".
Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice
"Viabilitatea finanțelor publice pentru statele membre ale UE este analizată în detaliu o dată la trei ani, atât în cadrul Raportului de sustenabilitate fiscală, cât și în cadrul Raportului privind îmbătrânirea populației.
Proiecțiile din cadrul Raportului de îmbătrânire a populației din 2018, actualizate în cursul anului 2019 în cazul României conform cerințelor Comisiei Europene pentru a include prevederile legislative în vigoare, estimează o creștere semnificativă a cheltuielilor cu pensiile comparativ cu scenariul anterior în cazul României.
Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației (cheltuieli cu pensii, educație, sănătate și îngrijire pe termen lung), indică, pentru România, o creștere de 6 pp din PIB pentru perioada 2016-2070 (față e 2,1 pp variație prognozată în cadrul exercițiului anterior). Media europeană fiind de 1,8 pp în ambele runde".
Evoluția cheltuielilor cu pensiile publice
"Evoluția cheltuielilor cu pensiile publice totale, luând în calcul legislația în vigoare, vor crește considerabil cu un vârf de 14,4% din PIB în 2053. Cheltuielile cu pensiile vor atinge, la sfârșitul orizontului de proiecție, 12,5% din PIB, comparativ cu 8,7% din PIB estimat conform preverilor legislative anterioare. Acest lucru pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu și lung și afectează sustenabilitate finanțelor publice.
Creșterea cheltuielilor cu pensiile este determinată de indexările ad-hoc ale punctului de pensie, de formula de indexare mai generoasă pe termen lung, dar și de recalcularea pensiilor prin noua formulă de calcul prevăzută în anul 2021".
Strategia Guvernului Orban pentru pensiile românilor
