Statutul PSD, pion în lupta Geoană-Năstase: Postul de lider executiv resuscitat, vicepreşedinţii regionali desfiinţaţi

Lupta internă din PSD pentru funcţiile de conducere care va culmina cu desfăşurarea Congresului din martie ar putea provoca apariţia unor noi funcţii precum cea de preşedinte executiv şi dispariţia altora precum cea de vicepreşedinte regional. Potrivit unor surse social-democrate, în sânul partidului există deja propuneri de modificare a statutului partidului în acest sens. Aceste idei au însă la bază anumite raţiuni de ordin strategic. Dacă reînfiinţarea funcţiei de preşedinte executiv este percepută ca o tentativă a liderului Mircea Geoană de a-şi prezerva poziţia prin oferirea noului post ca momeală pentru posibilii contracandidaţi, desfiinţarea funcţiilor de vicepreşedinte regional loveşte în interesele liderilor şi baronilor locali care şi-au extins influenţa la nivelul mai multor filiale judeţene şi manifestă anumite tendinţe autonomiste atuinci când interesele lor le dictează acest lucru, cazul lui Marian Vanghelie sau al tandemului Radu Mazăre-Nicuşor Constantinescu. Potrivit surselor citate, această ultimă idee ar fi promovată în partid de apropiaţii lui Adrian Năstase pentru întărirea autorităţii centrale în dauna teritoriului.

Puterea baronilor locali în ecuaţia voturilor la Congres

Liderul Consiliului Naţional al PSD nu vede cu ochi buni modul în care Geoană a permis liderilor locali să-şi întărească forţele şi influenţa politică în teritoriu. Comportamentul politic al lui Radu Mazăre, care şi-a creat propriul pol de putere în Dobrogea ar constitui dovada riscului care-l reprezintă tolerarea pe viitor a acestei stări de lucruri, susţin sursele citate. În prezent există opt funcţii de vicepreşedinţi regionali şi şapte funcţii de vicepreşedinţi pe diferite domenii de activitate.

Conform aceloraşi surse, Năstase ar urma să propună o politică de întărire a autorităţii şi puterii de decizie a centrului slăbită în timpul actualului mandat al lui Geoană. Ideea prezintă şi un risc pentru posibila candidatură a lui Năstase la şefia partidului. Cu perspectiva ştirbirii propriilor atribuţii, social-democraţii cu atribuţii regionale sau cei care visează să devină vicepreşedinţi cu astfel de puteri la viitorul Congres, cazul lui Nicuşor Constantinescu sau Marian Vanghelie, s-ar putea coaliza împotriva fostului premier pentru a-l susţine în continuare pe Geoană ca preşedinte al PSD. Actualul lider este perceput ca garantul privilegiilor obţinute în ultimii ani de liderii locali şi ca un personaj mai uşor de controlat decât Năstase al cărui stil de mână forte este prea binecunoscut de colegii din partid.

Momeala postului de preşedinte executiv

În paralel, ideea reînfiinţării funcţiei de preşedinte executiv al partidului pare a fi susţinută de mai toate taberele, dar in considerente diferit. PSD a avut preşedinte executiv până în anul 2006, când Adrian Năstase a fost obligat să facă pasul înapoi pe fondul scandalurilor legate de propriile dosare din justiţie şi retragerii sprijinului politic al propriului partid. Ulterior, funcţia a fost suspendată din ecuaţia echipei de conducere a PSD şi este acum pe punctul de a fi resuscitată din raţiuni strategice. Postul, care presupune printre altele preluarea unor atribuţii ale preşedintelui plin , dar şi a unor competenţe ale secretarului general al partidului, este perceput însă mai mult ca un pion în lupta pentru schimbarea actualei garnituri a partidului.

Geoană ar susţine crearea acestei funcţii în speranţa că va reuşi să o folosească ca nadă pentru unul dintre posibilii săi contracandidaţi şi să-l înregimenteze ca posibil aliat la Congres. Conform surselor citate, Geoană se simte în special ameninţat de preşedintele Consiliului Naţional, Adrian Năstase care ar putea emite pretenţii la funcţia sa la viitorul Congres. Geoană l-ar fi ofertat deja pe Năstase pentru acest loc fără rezultate notabile.

Potrivit aceloraşi surse, scenariul ideal dorit de Geoană ar viza păstrarea pentru sine a postului de preşedinte al PSD, instalarea ca preşedinte executiv, fie a lui Adrian Năstase, fie a lui Cristian Diaconescu, un alt potenţial rival, în timp ce pentru locul de preşedinte al Consiliului Naţional este vehiculat numele lui Dan Nica. Ion Iliescu ar urma să fie eternizat ca preşedinte de onoare al partidului.

În schimb, Năstase ar avea o altă viziune asupra viitoarei ecuaţii de putere din PSD, care îl exclude întru totul pe Geoană din calcule. Năstase speră să obţină scaunul de preşedinte de partid, cu aportul lui Ilie Sârbu şi Victor Ponta care pot să-şi aducă aportul voturilor filialelor social-democrate din Oltenia, Banat şi o parte din Ardeal. În schimb, Ponta ar urma să fie răsplătit cu postul de preşedinte executiv.

Calculele fostului premier i-ar privi şi pe Cristian Diaconescu ce ar putea fi tentat cu postul de preşedinte al Consiliului Naţional, dar şi pe Liviu Dragnea, care ar rămâne secretar general al partidului. În schimb, Geoană caută să-şi asigure fidelitatea lui Dragnea prin posibila mărire a competenţelor funcţiei de secretar general şi modificarea modului de alegere în acest post, care să nu mai depindă numai de Congres.

Dragnea şi Mitrea, "chalengerii" de rezervă

Până în martie, când va avea loc Congresul PSD dedicat stabilirii unei noi structuri şi a desemnăsrii ?oamenilor corespunzători?, se pot petrece însă multe.

Miron Mitrea nu a renunţat să facă valuri în partid şi ameninţă să candideze el însuşi împotriva lui Geoană, dacă Cristian Diaconescu, preferatul său pentru acest post, va ezita să se arunce în această cursă.

În paralel, actualul secretar general al partidului, telormăneanul Liviu Dragnea are propriile sale ambiţii. Conform unor surse pesediste, în ultima vreme Dragnea ia în calcul candidatura sa pentru funcţia supremă în partid, cu aportul unor lideri locali precum Radu Mazăre şi Marian Oprişan a căror prietenie a tot cultivat-o de-a lungul anilor.

Marius Vulpe, Antena3.ro