Debut apatic de campanie electorală. Oficial, candidaţii a şapte partide şi alianţe politice şi doi independenţi au intrat de astăzi în campanie electorală pentru a convinge electoratul că merită un mandat de europarlamentar la scrutinul din 7 iunie. Deocamdată, afişele şi banner-ele electorale nu au împânzit oraşele. Ici colo, în unele staţii de autobuz, firmele de publicitate angajate de unele partide au postat câteva panouri electorale. Pentru cele 33 de locuri de europarlamentari români la Bruxelles şi o remuneraţie de 7.000 de euro lunar se bat mai bine de 300 de candidaţi. Cel mai tânăr pretendent la mandatul europarlamentar este o studentă de 23 de ani, în timp ce decanul de vârstă este un medic de 81 de ani.
Alegerile pentru PE nu au miză substanţială decât pentru actualii partenerii de guvernare, PSD şi PDL, care se luptă pentru a deveni prima vioară în Guvern. În prezent într-o stare relativă de status-quo, datorat unui raport echilibrat de forţe, fiecare partid de guvernământ speră ca alegerile din 7 iunie să le ofere pârghiile pentru a reclama întâietatea de prim partid al ţării. Totodată, rezultatul electoral se va constitui într-un indiciu în perspectiva prezidenţialelor din toamnă.
Candidaţi de toate profesiile şi vîrstele, prinşi în mirajul european
Candidaţii pentru cele 33 de mandate la PE au intrat în campanie începând cu ziua de astăzi. Campania electorală se va încheia în ziua de 6 iunie, la ora 7.00, moment din care televiziunile şi radiourile nu mai pot difuza materiale electorale cu candidaţi sau partidele înscrise în alegeri. 102 televiziuni centrale şi locale au anunţat că intenţionează să difuzeze emisiuni destinate campaniei electorale. De asemenea, 132 de posturi de radio naţionale şi locale au notificat CNA că vor reflecta prin emisiuni specifice campania pentru europarlamentare.
Au între 23 şi 81 de ani, sunt de profesii diverse, de la studenţi la jurişti la economişti, angrenaţi în cursă fără sau dimpotrivă cu o bogată experienţă politică. Cea mai tânără garnitură de pretendenţi pentru Bruxelles pare a aparţine PNL-ului, lista lor având o medie de vârstă de 42 de ani. De altfel acest partid este şi cel care promovează cel mai mult femeile: din 6 locuri eligibile, doar pe două sunt candidaţi bărbaţi.
Profesiile posibililor europarlamentari români sunt diverse: cei mai mulţi sunt jurişti, urmaţi de ingineri, absolvenţi de ştiinţe politice, politologi şi economişti, şi chiar studenţi. Printre ei s-au rătăcit un episcop, un matematician şi un jurnalist.
Actualii europarlamentarii versus ?bobocii? în ale Bruxelles-ului taine
PSD-PC a ales să deschidă lista cu actuali europarlamentari precum Adrian Severin, Rovana Plumb, Ioan Mircea Paşcu, Adriana Ţicău, Daciana Sârbu, Corina Creţu. Rămâne de văzut dacă românii vor asculta de sloganul PSD ?Alege bine?, reşapat după cel al vechiului lor rival Traian Băsescu ?Să trăiţi bine?.
Colegii de guvernare din PDL au scos de la naftalină potenţialul electoral al lui Teodor Stolojan şi al Monicăi Macovei, combinat cu cel al unor candidaţi recrutaţi din rândul formatorilor de opinie, cazul unuiCristian Preda sau Traian Ungureanu şi Monica Macovei. Democrat-liberalii îşi vor lansa sâmbătă oferta electorală sub motto-ul ?La bine şi la greu?.
La PNL, femeile au întâietate. Fosta vicepreşedintă a Senatului dar perdeantă a testului uninominal, Norica Nicolai este cap de listă, fiind urmată pe locurile eligibile de alte trei colege de partide: Adina Vălean, Renate Weber şi Ramona Mănescu. Candidaţii liberalii au fost deja lansaţi ieri cu îndemnul ?Apărăm interesul tău în Europa?.
Udemeriştii speră la prinderea a trei mandate de eurodeputat după cooptarea episcopului reformat Laszlo Tokes pe listele Solidarităţii maghiare. Acesta este secondat de doi actuali europarlamentari
Iuliu Winkler şi Sogor Csaba.
Pe fondul unui slogan cu rime, ?Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi?, PRM încearcă să treacă pragul de 5% postându-i pe Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali în poll-position. Ultimele sondaje de opinie pare a confirma pozitiv această strategie, PRM având şanse să prindă două locuri în PE.
Un caz special îl reprezintă mezina preşedintelui, Elena Băsescu, candidat independent. Chiar dacă oficial nu este susţinută de nici un partid, ea va beneficia în campanie de logistica PDL şi are, conform sondajelor de opinie, şanse bune de a vedea Bruxelles nu numai din postura de stagiar.
Beneficiile şi costurile unui mandat de parlamentar european
Afluxul de candidaţi pentru cele 33 de mandate este explicabil. Vizibilitate internaţională, carieră europeană, plus un salariu de 7000 de euro, la care se adaugă o diurnă zilnică de peste 250 de euro, o sumă forfetară lunară de 15.000 de euro şi deconturile pentru transport de ordinul sutei de mii de euro anual reprezintă tot atâtea motive de ispită pentru sutele de candidaţi angrenaţi în cursa electorală.
În aceste condiţii este de înţelees de ce şi costurile unei aseemenea campanii au crescut substanţial faţă de alegerile de acum 2 ani. Partidele şi-au făcut calculele. La PSD de exemplu, media contribuţiilor finanicare ale candidaţiilor care doresc într-adevăr să aibă o şansă pentru prinderea unui loc la Bruxelles se ridiocă la 50-60.000 de euro.
La PNL au fost puse la plată filialele şi membrii de partid cu funcţii. Fiecare organizaţie liberală va avea obligaţia să contribuie la efortul electoral al partidului pentru europarlamentare cu câte 5000 de euro. Totodată, fiecare parlamentar şi membru al Biroului Politic Central al PNL va scoate câte 400 de lei pentru a susţine partidul în acest an electoral.
La PDL, dat fiind miza de imagine a acestui tur de scrutin, s-a decis să se strângă la centru câte 80.000 de lei per candidat eligibil, aproximativ 20.000 de euro, şi 30.000 de lei de filială judeţeană, echivalentul a 7.000 de euro. Sumele pot varia de la caz la caz în funcţie de postarea pe listă a candidaţiilor fiecărei organizaţii judeţene. Cei mai mulţi bani vor daţi de filialele care au candidaţi aflaţi în primele 12 locuri ale listei PDL. Pe lângă sumele care vor fi strânse la centru pentru susţinerea efortului de campanie la nivel naţional, filialele PDL sunt dispuse să cheltuiască la nivel local sume între 100.000 şi 400.000 de lei în judeţele care promovează un candidat pe unul dintre primele 12 locuri.
Marius Vulpe, Antena3.ro
