Un sondaj realizat de Sociopol arată că, în cazul în care ar fi duminica viitoare alegeri parlamentare, PSD ar avea un scor de 35%, PNL de 19%, ALDE - 10% iar USR - 8%. De cea mai mare încredere se bucură Raed Arafat - 59%, urmat de Klaus Iohannis - 33% şi Gabriela Firea - 26%.
Potrivit sondajului Sociopol, institut coordonat de sociologul Mirel Palada, la întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dumneavoastră cu reprezentanţii cărui partid aţi vota, dintre următorii?”, 35% dintre repondenţii au spus PSD, 19% - PNL, 13% - MRÎ (partidul fondat de Dacian Cioloş), 10% - ALDE 10%, 8% - USR, 4% - UDMR, 3% - Pro România, 3% - PMP, 2% - PER, 1% - PRU 1%, 1% - PNŢ-CD 1% şi 1% - Independeţi.
La capitolul încrederea persoane publice politice, de cea mai mare încredere se bucură şeful DSU, Raed Arafat cu 59%, urmat de preşedintele Klaus Iohannis cu 33%, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea cu 26%, Laura Codruţa Kovesi - 25%, Mircea Diaconu - 23%, Dacian Cioloş - 22%, Călin Popescu-Tăriceanu - 20%, Corina Creţu - 20%, Mugur Isărescu - 19%, Liviu Dragnea - 15%, Victor Ponta -13%, Viorica Dăncilă - 13%, Traian Băsescu - 12% şi Ludovic Orban - 8%.
La întrebarea, „Consideraţi că România în momentul de faţă se îndreaptă într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?”, 73% au răspuns că într-o direcţie greşită, 14% - într-o direcţie bună şi 13% dintre repondenţi au spus „nu ştiu” sau „nu răspund”, conform sursei citate.
Un procent de 60% dintre repondenţi au spus că România se îndreaptă într-o direcţie greşită din cauza situaţiei politice din ţară, în timp ce 2% au răspuns că ţara noastră se îndreaptă într-o direcţie greşită din cauza situaţie economice. În schimb, doar 7% consideră că România se îndreaptă într-o direcţie bună datorită situaţiei economice din ţară, iar 3% au spus că acest lucru se datorează situaţiei politice din România. Un procent de 27% au răspuns la această întrebare cu “nu ştiu” sau “nu răspund”.
Sondajul Sociopol a fost realizat în perioada 7-20 august, pe un eşantion de 1,005 persoane din populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Tipul eşantionului a fost unul „stratificat bistadial cu o selecţie probabilistică a gospodăriilor (aleatoriu simplu) şi a persoanelor (metoda «cea mai tânără persoană din gospodărie»)”. Metoda culegerii datelor a fost prin interviuri telefonice, iar marja de eroare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3.3%.
