Șeful de cabinet al premierului Ungariei, Orban Viktor, János Lázár, pune paie pe foc în eternele tensiuni dintre Ungaria și vecinii săi, România și Slovacia, dezvăluie istoricul Marius Diaconescu, într-o postare pe Adevarul. Într-un discurs publicat pe site-ul guvernului maghiar, János Lázár susține că vrea scuze de la România și Slovacia pentru nedreptatea făcută la Trianon.
„Când îi vom vedea, în sfârşit, pe primul ministru slovac sau pe preşedintele României că îşi vor declara compasiunea şi îşi vor exprima simpatia pe 4 iunie la ambasada Ungariei? Pentru că deja am văzut un prim ministru maghiar care a ciocnit şampanie de ziua naţională a României pentru naşterea României Mari”, afirmă János Lázár.
„Prietenii şi cunoscuţii străini veniţi de departe au înţeles deja ei înşişi că Trianonul a fost de fapt o vendetă etnică făcută prin mijloace administrative, nu un tratat de pace. Că Trianonul nu a distribuit învingătorilor adevărul istoric, ci mai mult pământ: mine bogate, păduri întinse şi câmpii roditoare ungureşti. Judecând fără mânie şi părtinire, străinul venit de departe înţelege deja dintr-o simplă relatare că: Trianonul nu a închis, ci a menţinut războiul. La urma urmei, a fost ultima mare luptă a primului război mondial. Ultima bătălie, în care ungurii fără arme au trebuit să apere cu mâinile legate la spate împotriva celor mulţi ceea ce a fost al lor de secole, în faţa lui Dumnezeu şi a omului. Că Trianonul nu a adus pace Europei – şi de fapt lumii, ci un nou război. A făcut să fie inevitabil un nou cataclism, care a fost chiar mai distructiv decât primul, mai dureros şi mai iresponsabil. Dictatul de la Trianon este fără îndoială o durere a Ungariei, dar este un păcat al întregii Europe şi o ruşine a întregii lumi occidentale. A fost şi rămâne. Rămâne – în ultimii 100 de ani nimeni niciodată nu a cerut scuze Ungariei pentru Trianon. Nici nu vorbesc despre reparaţii. Dar de ce nu am vorbi despre reparaţii acordate chiar şi ungurilor, nu doar despre gesturi simbolice. Despre reverenţă şi despre scuze. Despre cuvintele spuse public de liderii ţărilor vecine, prin care în sfârşit cel puţin recunosc şi nu tăgăduiesc în continuare nedreptatea. Acea nedreptate, pe care mai marii Europei de atunci au comis-o împotriva ungurilor, ai căror complici au fost în unele cazuri şi înaintaşii lor, dar, în orice caz, au fost beneficiarii.”, adaugă János Lázár.
Ce a reprezentat Tratatul de la Trianon
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.
În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei. (sursa: wikipedia)
Marius Diaconescu este lector universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A absolvit în 1995 Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în decembrie 2004 a susţinut doctoratul în istorie la Universitatea „Eötvős Loránd” din Budapesta.
