Singurii care au de pierdut sunt oamenii de rând cu drept de vot care au ales, în toamna lui 2008, 137 de reprezentanţi în Senat să le reprezinte interesele şi care, în perioadă de criză economică, sunt mai preocupaţi de jocuri de culise şi de lupta pentru demnităţi în stat decât de soluţii anticriză.
Proiectele de lege, blocate de dispute politicianiste
După ce luni Opoziţia nu a ajutat Puterea să treacă nici o lege organică prin plen, ca replică la iniţierea procedurii de revocare a preşedintelui Mircea Geoană, miercuri, peste 40 de proiecte de lege, o întreagă ordine de zi, a căzut victima jocurilor politice dintre putere şi opoziţie pentru şefia acestui for legislativ. Cu ochii pe postul lui Geoană, atât pesediştii, cât şi democrat-liberalii se acuză reciproc că sacrifică interesele românilor şi activitatea legislativă a acestei camere pentru a păstra sau a apuca cu toate mijlocele postul numărului doi în stat.
Geoană şi ai săi sunt pe punctul de a cere medierea Curţii Constituţionale, în timp ce democrat-liberalii ameninţă că vor duce ?lucrurile la bun sfârşit? şi vor reuşi în cele din urmă să-l debarce pe Geoană. Ce uită reprezentanţii Opoziţiei şi ai Puterii este faptul că o iniţiativă similară de revocare a preşedinţilor celor două camere a făcut ca întreg anul 2005 să se consemneze un blocaj legislativ aproape total la nivelul Parlamentului, care a fost soluţionat abia prin intervenţia Curţii Constituţionale în favoarea preşedintelui Senatului de atunci, Nicolae Văcăroiu, şi prin demisia lui Adrian Năstase din fruntea Camerei Deputaţilor, presat de propriul partid şi dosarele grele din justiţie.
Criză parlamentară de un an, provocată de Băsescu
La cinci zile după Revelionul anului 2005, preşedintele României Traian Băsescu se pronunţa în cadrul unui interviu acordat cotidianului ?Adevărul? pentru declanşarea procedurilor de schimbare a preşedinţilor celor două Camere, Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu. Şeful statului mai dorea atunci alegeri anticipate pentru eliminarea soluţiei imorale numită PUR şi ca PNL şi PD să devină un singur partid. Declaraţiile incendiare ale şefului statului aveau să deschidă astfel porţile unei crize politice şi parlamentare ale căror efecte se resimt şi astăzi.
Imediat după interviul lui Băsescu, în cadrul Alianţei DA, democraţii şi liberalii s-au pus pe treabă pentru a găsi chichiţele juridice prin care să poată fi revocaţi cei doi preşedinţi de camere şi reluată procedura de vot. Pentru a putea câştiga însă preşedinţiile celor doua Camere ale Parlamentului, Alianţa avea nevoie de voturile PUR, actualul PC, care a susţinut PSD la alegerea lui Năstăse şi Văcăroiu, motiv pentru care, de altfel, preşedintele Basescu lansase şi mesajul potrivit căruia, "dacă PUR vrea să îşi dovedească buna - credinţă, atunci să voteze alături de partenerii de guvernare pentru noi alegeri la Camera Deputaţilor şi Senat".
Reprezentanţii Pueterii de atunci au invocat prevederile regulamentelor celor două camere, potrivit cărora membrii Biroului Permanent, implicit preşedintele de Cameră legislativă, puteau fi revocaţi din funcţie pe timpul mandatului la cererea justificată a unei treimi din parlamentari.
Boc şi Tăriceanu, de aceeaşi parte a baricadei
A urmat un lung război de uzură între putere şi opoziţie deşi Emil Boc şi Călin Popescu Tăriceanu sperau ca până în toamna lui 2005 să-i debarce pe cei doi social-democraţi. Parlamentarii PSD refuzau să participe la şedinţele de plen, blocând astfel lucrările din cauza lipsei de cvorum.
Cum la Senat procedura de înlocuire era mai complicată, apelul PSD la Curtea Constituţională avea să tranşeze în final lucrurile în favoarea lui Văcăroiu şi Năstase. Prevederile din Regulamente legate de iniţierea procedurii de revocare a unui şef de cameră de către alte grupuri parlamentare decât cel care l-a propus pentru această funcţie au fost eliminate de CCR, dar au fost transpuse numai în statutul Camerei Deputaţilor, în timp ce păstrarea vechiului Regulament al Senatului până în zilele noastre în vechea formulă au oferit senatorilor PDL baza pentru iniţierea unei proceduri de înlăturare a noului preşedinte al Senatului, Mircea Geoană.
Interviul, folosit de Băsescu şi pentru Criza Ciorbea
Traian Băsescu a mai declanşat o criza politică în decembrie 1997, după doar un an de guvernare a Coaliţiei CDR-USD-UDMR. Pe 28 decembrie, ministrul Băsescu acorda un interviu "Evenimentului Zilei", chiar fostului consilier pe probleme de politica internă şi ex şef SIE în timpul primului său mandat de preşedinte, Claudiu Săftoiu, pe atunci simplu jurnalist. În cadrul acelui interviu, Băsescu afirma că "Guvernul nu are forţa să-şi asume marile decizii", că "sunt inadmisibile şedinţele de 8 sau 12 ore, în care se bat câmpii", că "preşedintele a scăpat boii în lupta anticorupţie, în care nu are atribuţiuni" şi că "PNţCD este un partid desuet". PD va ieşi primul de la guvernare, mai anunţa Băsescu, scenariu care s-a şi produs. Premierul de atunci, Victor Ciorbea i-a cerut demisia lui Traian Băsescu pentru declaraţiile făcute în interviu.
Pe 30 decembrie 1997, Băsescu demisiona, iar PD, care trebuia să desemneze un nou ministru, l-a numit, surpriza vremii pe atunci, tot pe Băsescu. Cum era de aşteptat ceilalţi membri ai Coaliţiei nu au acceptat această propunere, oferind miniştrilor PD prilejul potrivit să-şi depună în bloc demisiile din guvern, anexând o motivaţie în zece puncte a gestului lor.
PD ieşea cu capul sus de la guvernare, iar după o lună de criză şi de negocieri eşuate în sânul Coaliţiei, pe 26 februarie, Victor Ciorbea demisiona. PD revenea la guvernare într-un nou cabinet, condus de Radu Vasile.
Marius Vulpe, Antena3.ro
