Simona Cojocaru, secretar de stat MApN, a confirmat la Antena 3 CNN că, în urma întâlnirii informale avută la Bruxelles cu miniștrii Apărării din Uniunea Europeană, s-a discutat obiectivul de a instrui 75.000 de soldați ucraineni, dar nu în Ucraina, ci pe teritoriile statelor membre. Oficialul a subliniat că România va face parte din această misiune datorită angajamentului multidimensional asumat pentru susținerea Ucrainei, demers care include şi această fază de instruire pe care a catalogat-o „extrem de importantă".
"A fost prima reuniune informală a miniștrilor Apărării de la Bruxelles, şi într-adevăr una dintre principalele temele a vizat rolul Uniunii Europene în instruirea militarilor ucraineni.
Uniunea Europeană nu va instrui militari ucraineni în Ucraina, ci aceştia vor fi instruiți în statele membre. Uniunea rămâne angajată în creşterea numărului de militari până la sfârşitul acestui an, respectiv 75.000.
Accentul va fi pe statele din vecinătatea Ucrainei, iar statele membre au cerut analize suplimentare în contextul revizuiri strategice a acestei misiuni pe care o numim Misiune de Instruire şi Asistenţă pentru Ucraina (EUMAM), care are loc chiar în prezent", a spus, la Antena 3 CNN, Simona Cojocaru, secretar de stat MApN, care a confirmat că România va pregăti în continuare militari ucraineni, dar pe teritoriile noastre şi nu în Ucraina.
România susţine obiectivul UE de a antrena alături de aliați 75.000 de soldați ucraineni
"România este parte a procesului. Vrem să avem şi noi poziţii importate în contextul revizuirii strategice a misiunii. Ne-am expus punctul de vedere şi susținem această țintă pe care înaltul reprezentant Joseph Borrell a expus-o: 75.000 de militari instruiți în acest an.
Încă o dată suntem parte a eforturilor şi vom rămâne şi noi în aceasta misiune. Contribuţia Românie este multidimensională şi include şi acest palier de instruire extrem de important", a mai spus Simona Cojocaru.
Reacţia statelor membre la misiunea UE
Subiectul divizează statele membre. Mai multe ţări, inclusiv Franţa, Estonia şi Suedia, sunt în favoarea acestei idei, dar altele sunt mai reticente, temându-se de o escaladare a conflictului.
Franţa a provocat un şoc la sfârşitul lunii februarie, spunând că "nu exclude" trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, recunoscând, totuşi, că nu există un "consens" în acest moment.
Reînnoirea misiunii europene de instruire a soldaţilor ucraineni se află pe ordinea de zi a reuniunii ministeriale, dar textul nu menţionează deocamdată posibilitatea ca aceasta să se desfăşoare pe teritoriul Ucrainei, a explicat o sursă diplomatică.
Borrell a criticat ţările membre UE care au impus restricții asupra armelor furnizate Ucrainei
Borrell a cerut din nou ridicarea restricţiilor occidentale asupra armelor pe care le furnizează Ucrainei, numind "ridicole" temerile de escaladare prezentate de ţările care refuză să elimine aceste restricţii.
"Cred că este ridicol să spui că, permiţând să fie vizate ţinte pe teritoriul rusesc, înseamnă să fii în război cu Moscova. Nu suntem în război cu Moscova", a spus fostul ministru spaniol.
Germania s-a declarat nemulțumită de comentariile lui Borrell pe care le-a numit „ciudate"
"Spre sfârşitul mandatului său, declaraţiile domnului Borrell sunt din ce în ce mai ciudate. Un lucru este clar: vorbeşte din ce în ce mai puţin în favoarea Uniunii Europene, şi din ce în ce mai mult pentru el însuşi", a declarat o sursă apropiată guvernului german.
Mandatul lui Borrell se încheie în noiembrie sau decembrie, în funcţie de preluarea mandatului de către noua Comisie Europeană.
Ucraina a cerut din nou ajutorul aliaților
În faţa recentelor atacuri aeriene ruseşti, Ucraina le-a cerut din nou aliaţilor săi să ridice restricţiile privind utilizarea armelor lor. Berlinul şi Washingtonul se opun, temându-se de o confruntare cu Moscova.
Şeful diplomaţiei europene a pledat din nou pentru accelerarea livrărilor de arme către Ucraina de către ţările UE, după un apel în acest sens lansat joi de ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.
"Multe promisiuni au fost făcute începând cu luna iunie, în special în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, iar în faţa atacurilor masive asupra Ucrainei, asupra oraşelor ucrainene din ultimele zile (...), este clar că trebuie să reacţionăm", a subliniat el.
