Presa internaţională urmăreşte alegerile din România, despre care scrie că vin într-o atmosferă dificilă şi tensionată, marcată de posibila ascensiune a extremei drepte, mai ales după victoria-surpriză a candidatului Călin Georgescu în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, de săptămâna trecută.
AP scrie că românii votează în alegeri parlamentare, între două tururi de prezidenţiale, marcate de un şoc profund şi de acuzaţii de fraude şi de interferenţă rusească.
A fost, oare, victoria şocantă a candidatului naţionalist Călin Georgescu, în prima rundă a alegerilor prezidenţiale de duminica trecută, o anomalie? Sau e vorba de un viraj mai profund al ţării membre UE şi NATO spre extrema dreaptă, se întreabă şi Politico.
Georgescu, un admirator al dictatorului Vladimir Putin a fost propulsat din obscuritate de o campanie de succes pe TikTok, una care a alimentat suspiciuni de interferenţe străine şi avertisemente din partea politicienilor rivali cu privire la influenţa rusească, continuă publicaţia americană în varianta pentru Europa a site-ului său.
Şi Euronews scrie de „alegeri cruciale” în România, unde milioane de oameni votează pentru un nou parlament la doar o săptămână după un prim tur extrem de controversat al alegerilor prezidenţiale.
Mulţi observatori consideră că rezultatul neaşteptat de la alegerile prezidenţiale marchează o îndepărtare serioasă a electoratului de la partidele mainstream spre o zonă mai populistă şi mai anti-establishment, mai ales după ce niciunul dintre partidele tradiţionale nu a reuşit să-şi aducă un candidat în al doilea tur de scrutin.
Alegeri cu surprize
La alegerile de duminică, românii votează un nou parlament în cadrul căruia se va forma o nouă majoritate parlamentară, aceasta urmând să dea ţării un nou guvern.
Votul la legislative vine la fix o săptămână de la un tur unu şocant al alegerilor prezidenţiale, în care un controversat candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, a reuşit să câştige locul unu, depăşindu-i pe toţi competitorii de la partidele tadiţionale, în timp ce pe locul doi a urcat, Elena Lasconi, candidata USR, unul dintre partidele anti-sistem, dar centrist şi pro-european.
Succesul lui Georgescu, produs de o creştere rapidă în popularitate pe reţeaua TikTok, a dus la declanşarea de proteste în fiecare seară în oraşele din România, mai scrie AP. Tinerii au ieşit în stradă în semn de opoziţie faţă de susţinerile lui Georgescu, care îl laudă pe Vladimir Puțin şi vine cu o retorică neo-legionară.
Alexandru Rizescu, student la medicină de 24 de ani, spune că a fost surprins de rezultatele din primul tur şi a spus că ele reprezintă „un semnal evident” că Europa în ansamblu schimbă direcţia spre un populism de extremă dreapta, continuă AP.
„Mulţi dintre noi suntem sătui de aceste mari partide, dar acum trebuie să ne gândim la răul cel mai mic”, spune el.
Conform unui raport al Expert Forum, un think-tank din Bucureşti, contul de TikTok al lui Georgescu a avut un vârf de trafic care a părut „brusc şi artificial, la fel ca rezultatul său de la urne”.
Cristian Andrei, consultant politic din Bucureşti, spune că alegerile de duminică ar putea să reflecte succesul lui Georgescu de la prezidenţiale şi că am putea vedea un rezultat de succes din nou pentru extrema dreaptă, cu scoruri record pentru partidele extremiste.
„Impactul surprizei de duminica trecută va fi semnificativ şi ne vom trezi cu o nouă realitate politică. Votanţii Georgescu vor vorbi din nou şi vro remodela felul în care privim spectrul politic românesc de acum încolo şi, poate, pentru totdeauna”, a declarat el pentru AP.
Sondajele recente au arătat că primele trei poziţii ca pondere în Parlamentul României vor fi disputate de PSD, AUR, USR şi PNL. Mai multe mici ar putea să rateze pragul de cinci la sută, precum REPET sau Forţa Dreptei. Există predicţii, însă, că ale două partide de extremă dreapta – SOS, al Dianei Şoşoacă, şi POT, partidul din umbră al lui Călin Georgescu, ar putea să treacă pragul.