Dacă legea fundamentală se modifică înaintea alegerilor prezidenţiale, atunci lucrurile sunt foarte clare.
După modificările făcute de USL, mandatul preşedintelui va fi mai scurt, atribuţiile sale vor fi mai clare, iar procesul de suspendare a şefului statului va fi mai dificil.
Potrivit Constituţiei gândite de USL, mandatul preşedintelui va fi redus de la 5 ani la 4 ani.
Una dintre cele mai importante modificări este cea legată de desemnarea premierului. Astfel, preşedintele este obligat să-l numească prim-ministru pe candidatul partidului care deţine cele mai multe mandate în Parlament.
Dacă nominalizarea iniţială nu trece de votul Parlamentului, este desemnat un candidat de la partidul de pe locul 2, iar dacă povestea se repetă, premierul va fi propus de o coaliţie care întruneşte majoritatea.
În noua Constituţie, preşedintele nu mai poate refuza numirea unui ministru, nu mai poate cere urmărirea penală a premierului sau a miniştrilor şi nu mai poate suspenda miniştri, care vor fi demişi prin moţiunile simple, întărindu-se astfel rolul Parlamentului.
De asemenea, preşedintele nu poate convoca referendum decât cu acordul Parlamentului, nu face parte din puterea Executivă şi va reprezenta România la reuniunile UE având ca teme relaţiile externe ale UE, politica de securitate comună şi modificări ale tratatelor constitutive ale UE.
Procedura suspendării preşedintelui rămâne la fel ca şi până în prezent, dar în cazul în care preşedintele nu este demis prin vot la referendum, Parlamentul va fi dizolvat.
