Liberalii ar fi nemulţumiţi de faptul că, în varianta propusă de Liviu Dragnea, euroregiunile ar fi controlate exclusiv de baronii PSD, iar miza este una importantă, de miliarde de euro.
În varianta social-democrată, propusă de Liviu Dragnea, fiecare regiune ar urma să aibă mai multe capitale: una administrativă, una economică şi alta culturală iar aceste regiuni. Nu se ştie încă numărul lor, ar urma să fie conduse de aşa-numiţi guvernatori care ar urma să fie aleşi prin vot indirect de consilierii judeţeni şi de primarii tuturor localităţilor din regiunea respectivă, adică un fel de conclave formate din 700-800 de oameni. Capitala ar urma să fie oraşul cel mai mare şi mai dezvoltat din regiune.
De altfel Eduard Hellvig, secretarul general al PNL, a spus că varianta cu mai multe capitale este ridicolă şi că nu este neapărat ca cel mai mare oraş din regiune să devină automat şi Capitală. În plus, liberalii se pare că încearcă să amâne alegerea guvernatorilor acestor regiuni până în 2016, iar până atunci, conducerea interimară să fie asigurată de un Consiliu Regional, format din şefii Consiliilor Judeţene şi de primarii marilor municipii din fiecare regiune, un consiliu care să funcţioneze asemănător Consiliilor Judeţene, adică să emită hotărâri şi nu legi. Şi, de aici, nici liberalii nu se mai înţeleg între ei şi apar mai multe variante.
Una dintre variante este propusă de preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu Filipescu, şi cuprinde 12 regiuni. Filipescu este interesat în special de regiunea de sud, fiind nemulţumit de actuala variantă şi vrea ca, în loc de o singură regiune, în sud să fie două, adică una formată din Călăraşi, care, eventual să fie şi Capitală - Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman, şi o altă regiune, colinară, formată din Dâmboviţa, Argeş şi Vâlcea.
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, vine cu o altă variantă, cu 10 regiuni, care să fie împărţite frăţeşte între PNL şi PSD. Adică, PNL ar vrea să controleze: regiunea Crişana cu reşedinţa la Oradea, Transilvania cu capitala Cluj-Napoca, Moldova sud cu reşedinţa la Bacău, Banat cu centrul la Timişoara şi regiunea Carpatică, ce ar urma să aibă Capitala la Braşov. Aici apare însă o nouă problemă, odată cu venirea lui Klaus Iohannis în PNL care, bineînţeles, vrea ca Sibiul să fie capitala acestei ultime regiuni, şi nu Braşovul controlat de Aristotel Căncescu.
Miza este una foarte mare pentru că regionalizarea va duce la creşterea de până la şase ori a plafonului pentru finanţarea europeană, de la 21 de milioane de euro, cât e plafonul în prezent pentru un proiect, la 126 de milioane de euro. Şi cum este de aşteptat ca fiecare regiune să aibă, în perioada 2014-2020, buget pentru aproximativ 10-15 proiecte, înseamnă că fiecare guvernator de regiune va avea 1 - 2 miliarde de euro.
Regionalizarea, motiv de luptă în USL
Varianta PSD:
- mai multe capitale regionale
- regiuni conduse de guvernatori - aleşi de primari şi membri CJ
Varianta PNL:
- o singură capitală regională (nu neapărat cel mai mare oraş)
- guvernatori aleşi în 2016
- conducerea interimară - Consilii Regionale - şefii de CJ şi primarii marilor municipii
Varianta PNL - Filipescu:
- 12 regiuni
- Regiunea Sud despărţită în două:
- SUD: Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman
- COLINARĂ: Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea
Varianta PNL - Popa:
- 10 regiuni
- PNL: Crişana (Oradea), Transilvania (Cluj-Napoca), Moldosa sud (Bacău), Banat (Timişoara), Carpatică (Braşov)
Miza regionalizării:
Plafon maxim proiecte fonduri europene
- prezent 21 mil. euro
- regional 126 mil. euro
__________________________________
Buget regiune 2014 - 2020 1 - 2 mld. euro
VEZI PROIECTUL LEGII REGIONALIZĂRII
România urmează să fie împărţită în opt regiuni. Proiectul legii regionalizării va fi discutat de USL şi, apoi, depus la Parlament, pentru a fi adoptat.
