Când ar putea România să intre în Schengen terestru. Ultimul mesaj din Austria e un semnal
Publicat acum 1 ora si 22 minute
Update 14.40 - Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a precizat, marţi, că Parlamentul şi-a îndeplinit procedura în cazul iniţiativei preşedintelui privind un nou referendum, nu există nicio hotărâre, iar după 20 de zile, Traian Băsescu poate să stabilească când vrea declanşarea referendumului.
Zgonea a spus că, dacă raportul favorabil întrunea numărul de voturi necesare, atunci se publica în Monitorul Oficial, dacă nu, procedura se consideră îndeplinită.
"Din punctul meu de vedere, procedura este îndeplinită. Dacă grupurile parlamentare vor un proiect de hotărâre, pot să-l redacteze şi până săptămâna viitoare, dacă nu, fiecare parlamentar şi-a îndeplinit prevederea constituţională, a votat fie în comisie, fie în plen, din acest punct de vedere nu puteţi spune că Parlamentul a blocat, a obstrucţionat sau, în cel mai rău caz, s-a împotrivit dezbaterii pe această cerere a preşedintelui", a explicat Zgonea, potrivit Mediafax.
Organizarea referendumului se poate face doar după consultarea Parlamentului, care poate emite un punct de vedere în 20 de zile, la terminarea acestui interval procedura considerându-se îndeplinită chiar dacă Legislativul nu şi-a exprimat poziţia.
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea preşedintelui.
Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, şeful statului emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită. Limitarea la 300 a numărului de parlamentari implică modificarea Legii privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, în timp ce instituirea Parlamentului unicameral implică modificarea Constituţiei.
Update 13.48 - Parlamentarii PSD au votat în majoritatea lor pentru un aviz favorabil la iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu privind un nou referendum, dar au fost şi social-democraţi care s-au abţiunut la vot, a precizat, marţi, senatorul Miron Mitrea, potrivit Mediafax.
El a adăugat că pentru iniţiativa preşedintelui au fost PSD şi PDL, s-au abţinut cei de la UDMR şi unii de la PSD şi împotrivă a fost PNL.
PSD nu şi-a explicat votul, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, spunând că se abţine de la comentarii, deoarece conduce forul legislativ.
PSD nu şi-a explicat votul, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, spunând că se abţine de la comentarii, deoarece conduce forul legislativ.
Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a precizat, în plenul Parlamentului, că PNL a votat împotriva iniţiativei preşedintelui pentru un nou referendum, considerându-l "o diversiune politică" şi un referendum ilegal.
Liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras, a precizat că grupurile UDMR s-au abţinut de la vot deoarece consideră că nu există niciun temei şi oportunitate pentru organizarea acestui referendum.
Liderul PPDD Haralambie Voichiţoiu a precizat că PPDD a votat împotrivă.
Parlamentarii PDL au susţinut iniţiativa preşedintelui.
__________________________________________Update 12.15 - Senatul şi Camera Deputaţilor au respins, marţi, cu 191 voturi "pentru", 123 de voturi "împotrivă" şi 69 de abţineri, hotărârea care avizează favorabil solicitarea preşedintelui Traian Băsescu privind organizarea unui nou referendum pentru Parlamentul unicameral cu 300 de aleşi.
Votul Parlamentului este pur consultativ.
Senatorul PNL Puiu Haşotti a precizat că solicitarea preşedintelui nu a trecut. Liderul grupului PDL, Mircea Toader, a contestat votul şi a cerut un vot uninominal.
La rândul său, deputatul PDL Ioan Oltean a declarat că prin votul dat de Parlament s-a respins avizul favorabil al Comisiei juridice la solicitarea preşedintelui de a organiza referendum, dar nu s-a răspuns solicitării şefului statului. "Prin acest vot s-a respins avizul favorabil al Comisiei juridice. Prin acest vot nu avem niciun răspuns, nici favorabil, nici nefavorabil", a spus Oltean, potrivit Mediafax.
În timpul dezbaterilor, reprezentanţii puterii au criticat această solicitare a preşedintelui Traian Băsescu privind un nou referendum referitor la Parlamentul unicameral cu maximum 300 de parlamentari, în timp ce parlamentarii PDL au susţinut-o.
Valeriu Zgonea a precizat că procedura Parlamentului a fost îndeplinită şi obligaţia preşedintelui este să aştepte 20 de zile.
Valeriu Zgonea a precizat că procedura Parlamentului a fost îndeplinită şi obligaţia preşedintelui este să aştepte 20 de zile.
Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a susţinut, de la tribună, că demersul preşedintelui este "unul pur de câştig de capital politic" şi a spus că ar trebui respins.
Pe 11 iunie, şeful statului a spus că a declanşat procedura pentru un nou referendum pentru Parlament unicameral şi maximum 300 de parlamentari, precizând însă că va emite decretul în funcţie de modul în care Parlamentul va respecta voinţa poporului exprimată în 2009.
În aceeaşi zi, şeful statului a trimis preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor o scrisoare în care informează asupra iniţierii referendumului, privind trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului total de parlamentari la maximum 300.
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea preşedintelui.
Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, şeful statului emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
Limitarea la 300 a numărului de parlamentari implică modificarea Legii privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, în timp ce instituirea Parlamentului unicameral implică modificarea Constituţiei.
Limitarea la 300 a numărului de parlamentari implică modificarea Legii privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, în timp ce instituirea Parlamentului unicameral implică modificarea Constituţiei.
