Prima ședință de Coaliție, după învestirea guvernului. Se discută tăierile care urmează să fie făcute de la 1 ianuarie
Publicat acum 1 ora si 8 minute
Modul de votare este şi mai simplu şi mai clar în sistemul uninominal faţă de cel pe liste. Românii vor merge la vot într-o singură zi, duminică, 30 noiembrie. La secţiile de votare vor primi două buletine de vot: unul pentru Camera Deputaţilor, altul pentru Senat. Pe ambele buletine vor găsi nume de persoane, care pot fi reprezentanţi ai partidelor sau independenţi. Aşadar, alegătorul va selecta doi oameni: unul ca deputat, celălalt ca senator.
În ceea ce priveşte reprezentativitatea aleşilor şi aici sistemul uninominal este mai eficient. Senatorii şi deputaţii reieşiţi din vot nu vor mai reprezenta judeţele în ansamblul lor, ci unităţi teritoriale mult mai mici: sate, orăşele sau cartiere din marile oraşe. România a fost împărţită în 311 colegii uninominale pentru deputaţi şi 135 pentru senatori. Spre exemplu, în Bucureşti, un colegiu de deputat va cuprinde 3 cartiere: Bucureştii Noi, Pajura şi Dămăroaia. Sau, în judeţul Suceava, un colegiu va cuprinde oraşul Dolhasca şi satele limitrofe. Din acest punct de vedere, parlamentarii sunt mult mai apropiaţi de statutul de primar, dar, evident, au alte funcţiuni. Cert este că electoratul are mult mai multe şanse să ştie ce parlamentar îl reprezintă la Bucureşti, poate lua legătura mai uşor cu el, iar parlamentarul poate cunoaşte problemele specifice ale comunităţii, şi nu doar pe cele generale, la nivel de judeţ.
Revenind la procesul votării, lucrurile se complică puţin la nivelul repartizării mandatelor în funcţie de voturi, dar acest lucru nu îl afectează pe alegător. Pentru aceasta există computere şi statisticieni pregătiţi în softuri electorale. Oricum, principiile sunt simple. Să presupunem că într-un colegiu avem 7 candidaţi. Dacă în urma votului primul clasat a obţinut peste 50% din numărul voturilor, acesta devine parlamentar al colegiului respectiv. Ceilalţi 6 au ieşit din cursa electorală. Dacă primul clasat are sub 50%, mandatul nu se acordă şi se trece la etapa a doua de repartizare. Asta implică însumarea voturilor pe partide la nivel de judeţ din toate colegiile unde nu s-au acordat mandate în prima etapă. Mandatele se acordă în funcţie de scorul partidelor, aşa că poate deveni parlamentar şi un candidat care a fost pe locul 3 în colegiul său, dar partidul l-a ?săltat? pe primul loc. Toată această operaţiune se petrece în computere în câteva ore, astfel încât a doua zi, pe 1 decembrie, putem avea conturat întregul Parlament.
Explicaţia acestui sistem aparent complicat este că astfel se asigură recuperarea voturilor risipite în colegiile unde nu există un câştigător categoric. Se asigură astfel o mai bună proporţionalitate între votul popular şi reprezentarea în Parlament. Fără această corecţie era posibil ca un partid care a primit la nivelul ţării 30 ? 40% din voturi să obţină şi 70 ? 80% din locurile din Parlament, ceea ce ar fi fost, desigur, nedrept.
LEGEA UNINOMINALULUI, ÎN FORMAT PDF
Dintre măsurile importante păstrate din vechea lege amintim pragul electoral. Şi pe 30 noiembrie vor primi mandate de parlamentari doar partidele care au obţinut peste 5% dintre voturile la nivelul ţării. Ca noutate, s-a introdus pragul alternativ. Adică, un partid poate intra în Parlament chiar dacă nu a obţinut acel 5% naţional, dar a câştigat în 6 colegii de deputat şi 3 de senator. Măsura a fost promovată de UDMR, care are probleme cu 5% naţional, dar câştigă detaşat multe colegii în Harghita şi Covasna. Dar, şi alte partide mici pot profita de această portiţă cu o bună politică concentrată pe câteva colegii ţintă.
O altă noutate de semnalat este acordarea de 6 colegii (4 de deputaţi şi 2 de senatori) pentru românii din diaspora. Globul pământesc a fost împărţit în 4 colegii, astfel ca şi românii din străinătate să aibă parlamentarii lor la Bucureşti. Până acum, diaspora vota pentru parlamentarii care reprezentau Bucureştiul.
Campania electorală începe pe 30 octombrie şi se încheie pe 28 noiembrie.
Răzvan Mitroi
