Declararea independenţei regiunii
Kosovo a fost cel mai bine speculată de UDMR. Şi asta nu atât
din cauza vibraţiei naţionaliste care îi străbate şi pe
maghiari şi pe kosovari, ci dintr-un pragmatism feroce al liderilor
maghiarilor. Ei sunt probabil conştienţi - sau cel puţin
majoritatea lor ? că o similitudine politică nu se poate aplica
în Harghita şi Covasna sau cu atât mai puţin pentru
întreg Ardealul. Condiţiile istorice, politice, economice,
sociale sunt total diferite în cele două regiuni şi e foarte
greu pentru maghiari să forţeze o soluţie Kosovo.
Cu toate acestea, liderii UDMR joacă
această carte a recunoaşterii noului stat. De ce? Pentru că UDMR
este într-o criză politică internă şi nu-şi poate permite
un alt discurs în faţa propriului electorat. Adeversarii de la
Uniunea Civică Maghiară au în mod natural un discurs pro
soluţia Kosovo, aşa că o altă poziţie ar fi fatală UDMR. Marko
Bela şi grupul său au văzut clar la europarlamentare cât de
puternică este UCM (care l-a impus cu uşurinţă pe Lasylo Tokes ca
independent) şi, în perspectiva alegerilor locale şi
parlamentare nu-şi pot permite un eşec. De altfel, se ştie că
dacă prezenţa la vot era cu 10 procente mai mare, din cauza
proporţiilor UDMR nici nu ar fi trecut pragul electoral! La
europarlamentare, UDMR a fost salvat de români, prin
absenteism, dar la alegerile de anul acesta trebuie să fie salvată
de maghiari.
Or, pentru a-şi păstra procentele de
trecere a pragului, UDMR trebuie să-şi recupereze oiţele rătăcite
la UCM. Independenţa Kosovo a picat la timp pentru a putea fi
exploatată electoral. Pentru a-şi atinge acest deziderat, UDMR e în
stare să sacrifice şi participarea la guvernare (are o altă
poziţie faţă de statul român), dar având în
vedere că situaţia de la Bucureşti e în pom din cauza
conflictului Băsescu ? Tăriceanu, oricum nu mai sunt şanse de
profit politic pentru reprezentanţii maghiarilor. UDMR are de
rezolvat întâi problema alegerilor locale şi o mai vedea
cum e cu guvernarea după alegerile de la toamnă.
Există aşadar premisele ca UDMR să-l
părăsească pe Tăriceanu. Pentru a nu părea un gest foarte
antiromânesc, liderii maghiari vor invoca şi eventuala
adoptare a sistemului de vot uninominal, care îi dezavantajează
şi le reduce reprezentarea în Parlamentul de la Bucureşti.
Vedem astfel cum menghina din jurul
UDMR e strânsă la maximum de două forţe: UCM şi votul
uninominal. Marko Bela nu poate ieşi acum din strânsoare decât
prin revenirea la tonul naţionalist-separatist, iar Kosovo i-a venit
pe tavă. Dar, bătaia nu e la Bucureşti, ci în Secuime. Şi
nu e pe autonomie, ci pe voturi.
Răzvan Mitroi