Punctul de întâlnire: Viitorul şef al SRI, destăinuiri despre ruperea USL

Incepand de luni, PSD si PNL incep dezbaterile in Parlament pentru numirea noului director al SRI dorit de presedintele Klaus Iohannis, europarlamentarul liberal Eduard Hellvig. 

 

La momentul aparitiei Uniunii Social Liberale, cele mai multe discutii confidentiale in campania anti-Basescu si alianta politica dintre socialisti si liberali s-au purtat in patru: cuplurile Ponta-Dragnea si Antonescu-Hellvig. 

 

Viitorul posibil director SRI stie deja foarte multe amanunte de culise din negocierile cu Ponta si ar avea multe de spus la o discutie fata in fata cu actualul prim ministru.

 

Ponta a declarat deja ca nu are nimic impotriva votarii lui Hellvig la SRI, dar ca totul se decide in grupurile parlamentare PSD. 

 

Vor avea puterea fostii aliati politici din USL sa treaca peste adversitatea majora de azi? 

 

Exact acum un an, tensiunile dintre PSD si PNL atingeau cote maxime, prin ruperea USL, cea mai puternica alianta politica votata in alegeri, in ultimii 25 de ani.

 

Iata ce scria recent Eduard Hellvig, viitorul posibil sef al SRI, despre ruperea USL si certurile cu PSD si Ponta :

 

"2014 a fost un an tumultuos, la finele căruia par imagini scăldate în sepia unui trecut îndepărtat scenele publice marcate de sigla USL - un semn îndărătul căruia, în ianuarie şi februarie, PNL şi, pe atunci candidatul oficial la preşedinţie al alianţei, Crin Antonescu, se zbăteau pentru a rezista tăvălugului otrăvit al unui partid incapabil de a-şi respecta propriile angajamente publice şi faţă de partenerii de coaliţie. 

E util să ne amintim, la ceas de bilanţ, că fisurile în relaţia PNL-PSD au devenit majore o dată cu încercările PSD, de la sfârşitul lui 2013, de a modifica, în Parlament, Codul Penal şi de a promova Legea amnistiei şi graţierii - atentate grave la statul de drept, care s-au lovit de opoziţia fermă a PNL. 

După schimburile dure de replici din decembrie 2013, între V. Ponta şi C. Antonescu, au urmat, în ianuarie, încercările făţişe ale PSD de a sabota şi a provoca scindarea PNL, într-un efort de a submina candidatura prezidenţiabilului liberal. PSD a refuzat, între alte gesturi de ostilitate comise, nominalizarea legitimă a lui Klaus Iohannis pentru funcţiile de ministru de Interne şi vicepremier. Ceea ce a urmat arată că această obstrucţie şi-a avut rostul ei, în logica indescifrabilă a istoriei. În consecinţă, la 25 februarie, Delegaţia Permanentă a PNL a decis ieşirea de la guvernare şi ruperea USL. Tandemul Antonescu - Iohannis a reuşit să menţină Partidul Naţional Liberal unit, în ciuda presiunilor exercitate de pe poziţii guvernamentale de PSD şi a trădărilor din partea câtorva nume sonore, dar izolate. Aderarea la familia politică a Popularilor Europeni a consolidat angajamentul de dreapta al PNL, iar retragerea lui Crin Antonescu, după alegerile europarlamentare şi neîndeplinirea pragului auto-asumat, de 20%, a arătat că se poate face politică şi altfel decât prin cramponare de putere şi aranjamente în dispreţul opiniei publice."

 

Acest text plin de semnificatii politice si personale, scris foarte recent de Eduard Hellvig, arata ca ranile rupturii USL nu s-au vindecat. Relatia fostilor aliati Ponta-Iohannis s-a transformat intr-un razboi politic accentuat puternic de alegerile prezidentiale din Noiembrie 2014. 

Cat de mult va cantari functia extrem de influenta de la varful SRI in negocierile PSD-PNL din saptamina ce vine? 

 

Vom avea o intelegere imposibila Ponta-Iohannis pe servicii secrete, la fel ca cea din octombrie 2006 intre Basescu si Geoana, la numirea lui Maior la SRI si a lui Saftoiu la SIE?