În paralel, tabăra civicilor maghiari, partizană a principiului autonomiei teritoriale a anunţat, prin Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), intenţia de a organiza un nou referendum pentru autonomie ţinutului Secuiesc chiar în ziua alegerilor parlamentare.
Ambele acţiuni nu reprezintă noutăţi pentru viaţa politică, constituind prilej de polemici între politicienii acestei minorităţi etnice şi în anii trecuţi, fără ecouri însă în cercurile politicienilor români.
Performanţa economică, invocată pentru noua hartă de dezvoltare
Potrivit proiectului Uniunii, prezentat miercuri de către liderii formaţiunii, gruparea unor judeţe cu performanţe economice mai reduse în aceeaşi regiune de dezvoltare le va da mai multe şanse acestora de a dezvolta mai dinamic şi a ajunge din urmă zonele mai dezvoltate.
Iniţiativa UDMR propune dublarea numărului regiunilor de dezvoltare de la 8 la 16, pe motiv că împărţirea actuală, făcută în 1998, urmăreşte structura judeţelor stabilită în perioada comunistă, 1968, care nu ar fi ţinut cont de tradiţia, istoria sau cultura zonelor. Argumentaţia Uniunii face refererire şi la exemplul Ungariei, care are o suprafaţă de două ori mai mică decât a României, fiind împărţită în şapte regiuni de dezvoltare, cu una mai puţin decât are ţara noastră în prezent.
Noua hartă de dezvoltare se axează mai mult pe apropierea geografică şi economică a a judeţelor care ar urma să intre în componenţa lor. Proiectul de lege propune ca judeţele Botoşani şi Suceava să formeze o regiune de dezvoltare. Bacău, Iaşi, Neamţ şi Vaslui ar urma să constituie o altă regiune, iar judeţele Constanţa şi Tulcea să facă parte din aceeaşi structură.
În viziunea parlamentarilor Uniunii, Bucureştiul ar reprezenta singur o regiune de dezvoltare, iar judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Ilfov ar urma să fie grupate într-o zonă similară.
O altă regiune de dezvoltare ar fi formată din judeţele Giurgiu şi Teleorman, în timp ce judeţele Dolj, Mehedinţi şi Olt ar trebui să facă parte din aceeaşi unitate economică.
?Alba şi judeţele Covasna şi Harghita nu au tradiţii comune şi interese comune în ceea ce priveşte economia", a declarat liderul Uniunii, Marko Bela, în viziunea căruia actuala regiune de centru, din care fac parte şi judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, a fost stabilită pe criterii artificiale.
Un proiect aparent sortit eşecului
Potrivit lui Marko, cele trei unităţi administrative sunt legate de tradiţia istorică comună, delimitarea ţinând cont şi de elementele geografice. Preşedintele Uniunii s-a arătat nemulţumit de lipsa de interes a reprezentanţilor celorlalte partide politice faţă de conţinutul proiectului supus de ceva vreme dezbaterii publice.
Pasivitatea cercurilor politice româneşti este explicabilă. Modificarea numărului acestor regiuni nu are şanse de a se produce mai devreme de 2013, întrucât fondurile primite pentru perioada 2007 ? 2013 de la bugetul Uniunii Europene sunt acordate pe baza actualei împărţiri. La raţiunile de ordin financiar se adaugă cele legate de latura politic-electorală, propunerea UDMR fiind deseori criticată de unii politicieni pentru că ar constitui doar o formă de autonomie pentru etnia maghiară.
De altfel, Marko Bela s-a declarat sceptic cu privire la şansele de adoptare a acestui proiect în cadrul actualei legislaturi, el sugerând că nu a reuşit să aibă o discuţie concretă în acest sens cu restul partidelor politice.
Referendum pentru autonomie, chiar în ziua parlamentarelor
În paralel, apropiaţii Partidului Civic Maghiar, reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc au anunţat că ar dori organizarea unui referendum pentru autonomia teritorială a ţinutului Secuiesc în aceeaşi zi cu data desfăşurării alegerilor parlamentare.
Conform preşedintelui CNS, Izsak Balasz, astfel s-ar economisi fonduri şi s-ar folosi experienţa referendumului pentru introducerea votului uninominal de anul trecut. CNS se va adresa în scris consiliilor locale referitor la organizarea referendumului pe 30 noiembrie. Acţiunea va fi promovată de CNS în toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.
Acţiunile similare iniţiate în trecut de CNS, cu sprijinul fostei Uniuni Civice Maghiare, s-au lovit de opoziţia prefecturilor. Prefecţii locali au atacat în dese rânduri în contencios administrativ organizarea plebiscitelor de acest gen, susţinând că ar aduce atingere ?caracterului naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială, precum şi suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora?.
Marius Vulpe, Antena3.ro
