Sunt aliaţi la guvernare, dar au viziuni diferite faţă de anumite articole din Constituţie. În timp ce PSD vrea să umble la articolul care garantează dreptul la proprietate astfel încât statul să poată confisca bunurile obţinute ilegal sau implicate în infracţiuni, PNL se opune categoric.
Liberalii şi social-democraţii au însă opinii similare în privinţa relaţiei preşedinte-premier, doresc Parlament bicameral cu mai puţini aleşi, interzicerea traseismului politic şi limitarea la o singură dată pe sesiune a angajării răspunderii de către Guvern.
Cele mai îndrăzneţe propuneri de modificare a legii fundamentale vin din partea opoziţiei. UDMR, spre exemplu, vrea ca România să nu mai fie stat naţional, iar Constituţia să recunoască minorităţile ca factor de structurare a statului. Tot UDMR cere ca preşedintele să fie ales de Parlament. În plus, maghiarii doresc ca Executivul să nu mai aibă dreptul să emită ordonanţe de urgenţă.
Democrat-liberalii rămân fideli ideii de Parlament unicameral cu maxim 300 de parlamentari şi cer totodată limitarea deficitului bugetar la 3%.
La rândul lor, reprezentanţii minorităţilor naţionale în Parlament pledează pentru republică parlamentară. Ei mai doresc şi ca moţiunea de cenzură să conţină numele viitorului premier.
Şi cetăţenii au trimis forumului constituţional câteva propuneri interesante. Printre acestea, introducerea pedepsei cu moartea, mutarea capitalei la Braşov, desfiinţarea partidelor şi a Curţii Constituţionale sau chipul lui Eminescu pe drapel.
USL şi-a propus ca noua Constituţie să fie gata până la toamnă.
