Cele trei legi pentru care Guvernul vrea să-şi asume răspunderea au ajuns la Parlament luni dimineaţă. Pasul pe care procedura asumarii o urmează vine după un weekend prelungit pentru guvernanţi care au adus ultimele retuşuri la pachetele legislative privind educaţia natională, grila unică de salarizare si reorganizarea agentiilor.
În învăţământul preuniversitar, veniturile încep de la 1,2 salarii minime pentru profesorii, învăţătorii, educatorii fără studii superioare şi cu vechimea cea mai mică, în timp ce în buzunarul unui profesor de gradul 1 va intra echivalentul a maxim 4,25 salarii minime, în funcţie de vechime.
În învăţământul universitar, veniturile salariale se încadrează între echivalentul a două salarii minime pentru un preparator şi 7,6 pentru un profesor universitar cu vechime maximă
Salariile magistraţilor au fost şi ele majorate prin proiectul final al legii salarizării, noile valori indicând creşteri cu echivalentul a peste două salarii minime pe economie.
Judecătorul cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă, procurorii DNA şi cei de la Investigarea Crimei Organizate şi Terorismului, au un coeficient de salarizare cuprins între 8,75 şi 11,2, în funcţie de vechime.â
Proiectul final prevede că senatorii şi deputaţii vor beneficia de o indemnizaţie echivalentă a 9,9 salarii minime pe economie, de la 9,6 salarii minime în varianta transmisă sindicatelor săptămâna trecută.
Există şi domenii în care coeficienţii au fost reduşi. Şeful statului va avea cel mai mare coeficient de salarizare, în timp ce premierul, preşedinţii celor două camere parlamentare, preşedintele Curţii Constituţionale şi cel al Curţii de Conturi vor avea un coeficient de 11,7. Preşedinţii comisiilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi liderii grupurilor parlamentare vor avea 10,8 salarii minime pe economie.
Primul ministru rămâne la nivelul stabilit iniţial în proiect, 11,7 salarii minime pe economie, coeficient valabil şi pentru preşedintele CSM, CCR, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi şeful Curţii de Conturi.
În zona administraţiei centrale şi locale, miniştrii coboară în grila unitară de salarizare de la coeficientul 11,2, în varianta anterioară a proiectului Legii unitare de salarizare, la 10,8. O reducere de salariu îl vizează şi pe primarul general al capitalei, Sorin Oprescu care ajunge la 10 salarii minime, după ce iniţial era trecut în proiect cu 11,2 salarii minime pe economie.
În zona Bisericii, un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române ar urma să câştige 10,1 salarii minime, în timp ce patriarhul Bisericii Ortodoxe va primi 11,2 salarii, faţă de 10,8 salarii minime stipulate în varianta proiectului de bază.
Salariul minim brut pe economie, care este elementul de referinţă în calculul veniturilor bugetarilor, ar urma să crească până în 2010, de la 600 lei - cât este în prezent, la 705 lei.
Antena3
