La alineatul al doilea al articolului menţionat se precizează că „atribuţiile prevăzute la articolele 88 - 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.“ Cu alte cuvinte, preşedintele interimar nu are dreptul de a adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii; nu poate dizolva Parlamentul şi nu poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Potrivit Constituţiei României, preşedintele interimar are restul de atribuţii ale preşedintelui. De exemplu, conform articolului 80 din Constituţie, el reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Totodată, preşedintele interimar veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele interimar exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
De asemenea, conform articolului 91, preşedintele interimar poate încheia tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le poate supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. El poate, la propunerea Guvernului, acredita şi rechema reprezentanţii diplomatici ai României şi aproba înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Conform articolului 94, preşedintele interimar al României poate conferi decoraţii şi titluri de onoare, poate numi în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, poate acorda graţierea individuală.
Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, vineri, după suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, că îndată ce va prelua interimatului la Cotroceni, se va retrage din calitatea de membru, pe perioada interimatului ca preşedinte al României.
