Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis luni Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.
”CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune
Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune instituie noi reguli în ceea ce privește numirea și demiterea din funcție a membrilor organelor de conducere ale celor două societăți, incompatibilitățile aplicabile, precum și atribuțiile acestora. În forma transmisă la promulgare, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune conține dispoziții care fie sunt neclare, fie pot afecta funcționarea celor două societăți, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament.
1. Prin art. I pct. 2 din legea transmisă la promulgare, art. 19 al Legii nr. 41/1994 se completează cu un nou alineat, alin. (31), ce stabilește criteriile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele ce pot fi numite ca membru titular sau supleant în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și, respectiv, al Societății Române de Televiziune (SRTV). Referitor la aceste criterii (ce par a fi, mai degrabă, condiții și nu criterii de numire), semnalăm că experiența managerială și capacitatea decizională, criteriu prevăzut la alin. (31) lit. b), este lipsit de claritate și precizie. În ceea ce privește criteriul cunoașterii legislației privind organizarea și funcționarea celor două societăți de radio și de televiziune, precum și din domeniul audiovizualului - prevăzut la alin. (31) lit. c) - apreciem că această formulare este imprecisă, noțiunea de legislație putând fi înțeleasă fie în sens larg, fie în sens restrâns. Nu în ultimul rând, semnalăm că și criteriul de la lit. d) - cunoașterea cel puțin a unei limbi străine de circulație internațională - ar trebui, pentru rigoare și obiectivitate în apreciere, să presupună obligația prezentării unui atestat sau a unui alt tip de document similar, care să certifice aceste cunoștințe.
2. La art. I pct. 3 din legea transmisă la promulgare, lit. a) a alin. (21) al art. 20 al Legii nr. 41/1994 prevede că pe timpul exercitării mandatului membrii consiliului de administrație sunt obligați să renunțe la calitatea de membru în structurile de conducere ale organizațiilor sindicale. Din perspectiva necesității asigurării autonomiei și imparțialității activității membrilor consiliilor de administrație ale celor două societăți, dar și a respectării dreptului constituțional la informație, considerăm că norma ar trebui reanalizată sub aspectul compatibilității acestei calități de membru în consiliul de administrație cu deținerea unei funcții de conducere în cadrul unui partid politic.
De asemenea, membrii consiliului de administrație, potrivit lit. c) a alin. (21) al art. 20 al Legii nr. 41/1994, nu pot face parte din consiliul de administrație al unei societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, care are activitate în domeniul audiovizualului și nu pot participa la societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu care SRR sau, după caz, SRTV, întreține relații de afaceri sau are interese contrare. Din aceleași rațiuni, ce țin de obiectivitate și imparțialitate în activitate, apreciem că această soluție legislativă ar trebui menținută și în ceea ce privește membrii comitetului director. În acest sens, se impune reanalizarea soluției de abrogare a dispozițiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 41/1994 (art. I pct. 7 din legea transmisă la promulgare), pentru ca și membrilor comitetului director să li se aplice cel puțin acest criteriu de incompatibilitate.
3. Alin. (4) al art. 26 din Legea nr. 41/1994 (art. I pct. 9 din legea transmisă la promulgare) prevede că în cazul dizolvării consiliului de administrație, conducerea societății în cauză va fi asigurată de directorul general împreună cu comitetul director, până la numirea noului consiliu de administrație.
Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune prevede, pe de o parte ipoteza dizolvării consiliului de administrație (art. 26 alin. 3), iar pe de altă parte, cea a demiterii de drept a consiliului de administrație ca efect al respingerii de către Parlament a raportului anual (art. 46 alin. 7). Or, intervenția legislativă de la art. 26 alin. (4) din legea trimisă la promulgare reglementează asigurarea conducerii celor două societăți doar în ipoteza dizolvării consiliului de administrație, fără a exista o soluție legislativă expresă cu privire la asigurarea acestei conduceri și în ipoteza demiterii acestuia. În acest sens, se impune asigurarea unui cadru legislativ unitar. Totodată semnalăm că legea nu acoperă nici ipoteza în care directorul general demisionează după dizolvarea/demiterea consiliului de administrație.
Potrivit alin. (5) al art. 26 din Legea nr. 41/1994 (art. I pct. 10 din legea transmisă la promulgare), dacă în situația prevăzută la alin. (4) directorul general este interimar, Parlamentul îi va acorda un mandat bine definit pentru conducerea societății. Deși sintagma ,,mandat bine definit” nu este o noutate în conținutul Legii nr. 41/1994, considerăm că aceasta este neclară, iar atribuțiile directorului general interimar ar trebui indicate în mod expres în lege.
4. La art. I pct. 11-13 din legea transmisă la promulgare (art. 27, art. 271 și art. 28 din Legea nr. 41/1994) sunt stabilite atribuțiile consiliului de administrație, ale președintelui acestuia, precum și cele ale directorului general. Referitor la aceste atribuții, constatăm că pentru unele dintre ele este neclar cine le va exercita, pentru că se repetă, în timp ce alte atribuții nu sunt corelate cu dispozițiile legale în vigoare. Astfel, semnalăm că norma de la art. 27 lit. r) are un conținut normativ identic cu cel de la art. 28 alin. (1) lit. m), iar cea de la art. 28 alin. (1) lit. e) ar trebui corelată cu cea în vigoare de la art. 31 lit. b). De asemenea, în materie de reprezentare prevederile art. 28 alin. (1) lit. c) ar trebui circumstanțiate în raport cu cele ale art. 271 alin. (1) lit. e). Totodată, întrucât permit ca printr-un act cu forță juridică inferioară legii, respectiv prin regulamentul de organizare și funcționare, să fie completată sfera atribuțiilor celor trei organe de conducere, considerăm că dispozițiile art. 27 lit. x), art. 271 alin. (1) lit. i) și art. 28 alin. (1) lit. o) ar trebui eliminate.
În ceea ce privește atribuția președintelui consiliului de administrație prevăzută la art. 271 alin. (1) lit. d), de a prezenta periodic situații economice înaintate de directorul general în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare a consiliului de administrație, apreciem că din interpretarea sistematică a normelor ce reglementează atribuțiile organelor de conducere nu rezultă în raport cu ce organism se va realiza această atribuție.
În altă ordine de idei, în conținutul art. 27 nu s-a mai preluat prevederea potrivit căreia consiliul de administrație aprobă condițiile de organizare a concursurilor pentru numirea membrilor comitetului director. Potrivit intervenției legislative de la art. I pct. 13, la art. 28 alin. (1) lit. i) a fost introdusă o nouă atribuție pentru directorul general, respectiv cea de a propune consiliului de administrație, spre aprobare, componența comitetului director, precum și eventualele modificări ale acesteia. În acest context, rezultă că în noua concepție a legiuitorului numirea membrilor comitetului director se va realiza fără concurs. Având în vedere atribuțiile prevăzute la art. 31 din Legea nr. 41/1994, considerăm că ocuparea funcției de membru în comitetul director ar trebui să se întemeieze pe criterii obiective, ce pot fi asigurate numai prin exigențele impuse de organizarea unui concurs.
5. În ceea ce privește componența comisiei de selecție prevăzute la art. 272 alin. (3) - art. I pct. 12 din legea transmisă la promulgare - ce urmează să selecteze proiectele de management ale candidaților la funcția de director general, semnalăm că pentru cel puțin 4 dintre cei 7 membri ai acestei comisii nu sunt stabilite criterii clare, care să depășească sfera politicului, în acord cu considerentele de la pct. 84 din Decizia Curții Constituționale nr. 534/2017 (Decizia nr. 534/2017 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 593 din 25 iulie 2017). În tăcerea legii, acești patru specialiști de prestigiu din afara instituției, ce vor fi propuși de președintele consiliului de administrație și numiți apoi prin decizie a consiliului de administrație, pot fi chiar persoane ce activează în cadrul unor posturi de radio, de televiziune sau publicații concurente, ceea ce poate afecta buna funcționare a celor două societăți. În plus, considerăm că legea ar trebui să circumstanțieze și domeniile din care pot proveni acești specialiști.
6. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 41/1994 (art. I pct. 14 al legii trimise spre promulgare) directorul general poate fi schimbat din funcție înainte de expirarea mandatului, prin votul majorității membrilor consiliului de administrație, în cazul încălcării prevederilor legale, al săvârșirii unor abateri grave, al neîndeplinirii indicatorilor de performanță stabiliți prin contractul de management sau ai celor stabiliți de consiliul de administrație, constatate în urma evaluării anuale, precum și în cazul în care, prin rapoarte de audit a căror efectuare se stabilește de consiliul de administrație se constată o activitate economico-financiară neperformantă a societății.
În primul rând, dintre aceste cauze de încetare înainte de termen a mandatului directorului general, diferența dintre încălcarea prevederilor legale și săvârșirea unor abateri grave nu este foarte clară prin raportare la scopul normei. De asemenea, nu este clar cine constată încălcarea prevederilor legale: consiliul de administrație care va dispune și încetarea mandatului înainte de termen pentru directorul general sau, eventual, instanța de judecată prin decizie definitivă urmând ca, ulterior, consiliul de administrație să decidă încetarea acestui mandat. În plus, în această ultimă ipoteză, considerăm că reanalizarea normei ar trebui să aibă în vedere și în ce măsură votul membrilor consiliului de administrație poate lipsi de eficiență o hotărâre judecătorească prin care s-a constatat încălcarea unor prevederi legale. Pentru a asigura claritatea, precizia și predictibilitatea normei, aceste cauze ar trebui clar definite și enumerate în funcție de tipul de răspundere (răspundere penală, răspundere administrativ-disciplinară sau răspundere contractuală).
În legătură cu același text, semnalăm și că sintagma „schimbat din funcție” nu are o consacrare legală de care să poată fi legate consecințele juridice ale unei asemenea măsuri.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS”, se arată în cererea Președintelui, publicată pe presidency.ro.
