Săptămâna viitoare, la o întâlnire ministerială, va fi stabilit un pachet general, întrucât Viena dorește acum să dea undă verde extinderii spațiului Schengen, scrie cotidianul austriac Der Standard.
La Sofia și București, șampania este deja pusă la rece. La sfârșitul săptămânii viitoare – probabil pe 22 noiembrie – ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) va călători la Budapesta pentru a se întâlni cu miniștrii de interne ai Bulgariei și României, Atanas Ilkov și Cătălin Predoiu. Sub președinția Ungariei la Consiliul UE, blocada Schengen urmează să fie ridicată oficial.
Întâlnirea de la Budapesta este descrisă de Ministerul de Interne ca un „următor pas” spre aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Decizia finală va fi luată în cadrul următorului Consiliu al Miniștrilor de Interne ai UE, care va avea loc pe 12 și 13 decembrie. Austria dă acum undă verde definitivă, după ce a blocat aderarea celor două state din Europa de Sud-Est timp de doi ani, fiind singurul stat UE care a impus un veto.
„Veto-ul a fost și este important. Numărul migranților ilegali care trec prin aceste țări a scăzut considerabil”, spune ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) înainte de ridicarea vetoului.
Karner a fost de acord încă din martie să extindă călătoriile fără viză Schengen pe aeroporturile din România și Bulgaria, începând cu luna aprilie. Ministerul de Interne precizează acum că atât România, cât și Bulgaria au ținut cont, în ultimele luni, de „cererile și preocupările Austriei”, iar situația s-a îmbunătățit semnificativ.
La Viena, există satisfacția că autoritățile bulgare și române acceptă mult mai mulți solicitanți de azil, care au intrat în UE pe această rută și ulterior au ajuns în Austria, pentru a-i primi înapoi în baza Regulamentului Dublin.
Cereri suplimentare
Întâlnirea de la Budapesta se va concentra pe un „pachet general”. Este important să fie obținute și alte angajamente pentru a asigura protecția frontierei externe Schengen și combaterea criminalității legate de traficul de persoane. Agenția de protecție a frontierei UE, Frontex, a anunțat o triplare a personalului din Bulgaria. Extinderea tehnologică a frontierelor externe – cu senzori de mișcare, camere termice, detectoare, nave de patrulare și vehicule pentru teren accidentat – este susținută de Comisia Europeană cu 130 de milioane de euro.
„Veto-ul a fost și este important. Numărul migranților ilegali care trec prin aceste țări a scăzut considerabil. Asta înseamnă că suntem pe calea cea bună, dar nu am ajuns încă la sfârșitul acestui drum. Preocupările și cererile noastre legate de combaterea criminalității legate de traficul de persoane și de migrația ilegală sunt acum luate în serios. Vom continua ferm pe acest drum”, spune Karner.
Renunțarea Austriei la veto este determinată de scăderea traversărilor ilegale în UE cu 30%. În special migrația în UE prin Balcani a scăzut puternic – cu 62%, conform Ministerului de Interne. În septembrie și octombrie, s-au înregistrat doar 2.000 de capturi la granița de est a Austriei, față de 11.250 în 2023 și 28.000 în 2022.
De asemenea, numărul cererilor de azil depuse de migranți care au intrat în UE prin Bulgaria și ulterior au ajuns în Austria a scăzut cu peste 40%, iar în cazul României, cu peste 70%.
Un alt factor important este presiunea exercitată de alte state UE. Austria a fost izolată încă din noiembrie 2022, când a respins în mod surprinzător aderarea. Partidul Popular European (PPE), din care face parte ÖVP, s-a pronunțat constant pentru o aderare „cât mai rapidă”. În octombrie, ministrul de finanțe Magnus Brunner (ÖVP) a surprins prin susținerea sa pentru aderarea completă a Bulgariei și României la spațiul Schengen – contrar liniei guvernului de la Viena de până atunci.
Relații deteriorate
Din cauza veto-ului, relațiile Austriei cu Bulgaria și România s-au deteriorat începând din 2022. Românii au boicotat companiile austriece, iar în filialele băncilor austriece au apărut inscripții anti-austriece. Bucureștiul a amenințat chiar cu contestarea veto-ului Austriei la Curtea Europeană de Justiție pentru a solicita despăgubiri financiare. Pentru România, aderarea la spațiul Schengen la frontierele terestre este deosebit de importantă din motive economice, deoarece mulți transportatori pierd mult timp și bani la graniță.
Pe 24 noiembrie, la două zile după întâlnirea de la Budapesta, va avea loc în România primul tur al alegerilor prezidențiale, iar o săptămână mai târziu, alegerile parlamentare. Consimțământul Austriei pentru aderarea la Schengen este, așadar, un „cadou” de campanie electorală pentru guvernul de la București.
