Premierul Victor Ponta spune că, până la sfârşitul anului, noua Constituţie trebuie să intre în vigoare. Printre modificările importante enumerate de premier se numără şi introducerea în legea fundamentală a unui articol care dizolvă Parlamentul în cazul unui refendum eşuat pentru demiterea preşedintelui.
"După ce stabilim modificările principale, care sunt două, ca să rezum: să punem regiunile în Constituţie, că altfel vorbim degeaba de regiuni, şi doi - să stabilim foarte clar, pe baza experienţelor triste din ultimii ani, ce face preşedintele, ce face Guvernul, ce face Parlamentul. Preşedintele este ales direct, dar desemnează prim-ministru de la grupul parlamentar care a obţinut cel mai mare număr de mandate. Parlamentul are voie să suspende preşedintele, dar sunt de acord, dacă l-a suspendat şi dacă la referendum a câştigat preşedintele, trebuie dizolvat Parlamentul", a spus premierul Victor.
Informaţia a fost prezentată în ediţia de vineri a emisiunii 100 de minute, de la Antena 3.
Informaţia a fost prezentată în ediţia de vineri a emisiunii 100 de minute, de la Antena 3.
Preşedintele să fie ales de Parlament, România să nu mai fie stat naţional, iar traseismul politic să fie interzis. Sunt câteva dintre propunerile partidelor parlamentare de modificare a Constituţiei.
Tensiunile din USL se văd şi când vine vorba de modificarea Constituţiei. Ultima dispută a apărut chiar săptămâna trecută, odată cu propunerea premierului de confiscare a bunurilor obţinute din activităţi ilegale şi valorificarea lor înainte ca instanţa să pronunţe o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Dorinţă care duce direct la articolul din Constituţie care priveşte proprietatea, discuţie pe care a mai făcut-o şi Traian Băsescu în 2011. Liberalii se opun vehement şi, cel puţin până acum, nu par să cedeze.
Dincolo de această dispută, proiectul USL pentru modificarea Constituţiei presupune clarificarea relaţiei preşedinte-premier, Parlament bicameral cu 300 de deputaţi şi 100 de senatori, interzicerea traseismului politic şi limitarea posibilităţii Guvernului de a-şi angaja răspunderea la o singură dată pe sesiune parlamentară.
UDMR vine cu propunerile devenite deja clasice. Eliminarea sintagmei "stat naţional" din articolul 1, cel care nu poate fi supus revizuirii, dar şi recunoaşterea minorităţilor ca "factor constitutiv al statului român". UDMR mai vrea ca preşedintele să fie ales de Parlament şi Guvernul să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă.
PDL-iştii rămân fideli proiectului lui Traian Băsescu, adică: Parlament unicameral, 300 de parlamentari şi limitarea deficitului bugetar prin Constituţie la 3%.
Reprezentanţii minorităţilor naţionale vor republică parlamentară dar şi ca moţiunile de cenzură să conţină şi numele premierului vizat.
Dar propuneri poate să facă oricine, iar ele vor fi discutate de forumul constituţional. Şi au venit deja foarte multe propuneri din partea cetăţenilor simpli. Printre acestea introducerea pedepsei cu moartea, mutarea capitalei la Braşov, desfiinţarea partidelor şi a Curţii Constituţionale sau punerea pe drapel a portretului lui Mihai Eminescu.
