Cinci crize majore pentru viitorul președinte al României. Cap de listă: Posibil, al 3-lea Război Mondial
Publicat acum 8 ore si 55 minute
"Pe 28 februarie se anunţă precalificarea probabil pentru Bucureşti-Braşov, nu e Comarnic-Braşov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Braşov şi cu Piteşti-Craiova", a spus Ponta la un post de televiziune.
La începutul acestui an, Ponta a cerut găsirea unei soluţii în instanţă pentru reluarea licitaţiei autostrăzii Comarnic-Braşov, arătând că aceasta a fost iar suspendată "pentru Sfântul Aşteaptă" de către Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor, dar că nu mai acceptă "abuzurile şi şmecheriile" şefului instituţiei.
La sfârşitul lunii septembrie, premierul Ponta a solicitat conducerii Ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei şi Secretariatului General al Guvernului să găsească o soluţie pentru reluarea licitaţiei la autostrada Comarnic-Braşov, arătând că "birocraţia politică" şi CNSC au blocat această procedură.
El a susţinut că Guvernul nu este lăsat să deruleze acest proiect de către CNSC, "numit de fostul guvern ca să nu ne lase pe noi".
Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.
Tronsonul Comarnic-Braşov, cu lungime de 55 de kilometri, avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.
