O sursă de finanţare pentru ca Guvernul să acopere scăderile de TVA o reprezintă fondurile europene. România a crescut mult în acest capitol, dar încă mai are mult drum de parcurs, după cum a explicat premierul Victor Ponta, într-o dezbatere organizată de Intact Media Group, la Palatul Parlamentului.
Ponta a explicat că România a pornit total nepregătită pe acest drum, dar că, în mandatele sale, a crescut foarte mult.
"La momentul intrării României în UE, eram clar nepregătiţi şi nu doar ca şi capacitate administrativă, dar şi ca mentalitate. De aceea, în primii cinci ani de la aderare, în perioada 2007 - 2012, am reuşit să folosim 7% din ceea ce ne era alocat pe exerciţiul financiar. În 2012, de departe, cel mai greu lucru, misiunea imposibilă din acel moment, o consider repornirea sistemului de absorbţie a fondurilor europene. Eram la 7%, cu toate programele operaţionale suspendate."
Premierul a adăugat că există două moduri de a privi acest subiect, ambele fiind corecte.
"Unde suntem astăzi se poate vedea partea plină a paharului, sau partea goală. Cine vrea să vadă partea plină vede de la 7% la 55% grad de absorbţie, cine vrea să vadă partea goală, care e la fel de adevărată, sunt cei 45% fonduri neabsorbite, care se termină pe 31 decembrie şi pe care, cu siguranţă, nu putem să ne imaginăm că vom ajunge la 100%. De altfel, sunt puţine ţări în Europa care au reuşit acest lucru."
Ponta a detaliat ce consideră că se încadrează la realizări:
"Ce văd la partea pozitivă. Am reuşit un lucru pe care şi l-a propus la început, să fiu sincer, Leonard Orban, în 2011 - un minister al Fondurilor Europene, care să concetreze autorităţile de management şi principalele atribuţii. (...) Acum există, este o structură instituţională care funcţionează şi care ne asigură că în perioada următoare nu vom face aceleaşi greşeli."
"Al doilea lucru - am reuşit o chestiune esenţială - o stimulare cât de cât a celor care lucrează în zona guvernamentală. În acest moment, în mod corect, cei care lucrează în zona autorităţilor de management, în partea guvernamentală, au venituri ... nu suficiente, dar oricum cu mult mai mari decât media instituţiilor publice. Şi cu mult mai mult decât premierul şi miniştrii. Domnul ministru Nica, dacă ar fi şef de autoritate de management, ar câştiga mult mai mult decât are acum, ca ministru. Dar, domnia sa vrând să lucreze pentru binele ţării şi jerftindu-se pentru binele public, noi nu vrem salarii, vrem doar să lucrăm. Dar cei de la autorităţi de management trebuie să fie plătiţi bine."
"Al treilea lucru: am fost a 11-a ţară din cele 28 membre ale UE care am semnat acordul de parteneriat. Sigur, se putea şi mai bine, puteam să fim a treia ţară, dar am fost a 11-a. Programele operaţionale au fost aproape toate semnate şi lansate."
De asemenea, premierul a explicat şi care au fost părţile negative în acest domeniu:
"Unde avem partea negativă. Vechea tragedie a achiziţiilor publice. E unul din lucrurile pe care nu am reuşit să le rezolvăm, din motive complexe. Când am decis prin OUG ca cei care contestă licitaţii şi pierd, să îşi piardă garanţia depusă, CCR a decis că nu este constituţional. Este constituţional să pierzi, să conteşti şi să îţi iei banii înapoi. Eu nu pot să înţeleg. Lucru pe care nu am voie să îl comentez. Deci problema achiziţiilor publice. Sper ca domnul fost ministru al Fondurilor Europene să nu uite că şi-a asumat ca în luna iunie să avem pachetul de legi."
"A doua problemă la care nu am soluţie: suntem o ţară particulară între cele 28. În sensul că suntem cei mai mari reclamagii la Bruxelles, spunând de fiecare dată cum furăm noi bani. Orice licitaţie, orice proiect, este contestat de altcineva şi Bruxelles, evident, nu mai înţelege nimic din ce se întâmplă aici. Nu am o soluţie la această problemă, cred că ţine puţin de mentalitatea noastră, a românilor. În domeniul fondurilor europene, dacă opreşti proiectul, pierzi banii."