PNRR se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe. Planul Național de Redresare și Reziliență poate fi consultat aici
Revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024 a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană, anunță premierul Florin Cîțu:
„Există încrederea în ceea ce am spus că facem”. „Cei de la Comisia Europeană au publicat recomandările referitoare la deficitul excesiv pentru România. Sunt foarte bucuros să vă anunț că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală”, anunță Florin Cîțu.
Premierul spune că guvernul pe care îl conduce se bucură de încrederea oficialilor europeni. „Există încrederea în ceea ce am spus că facem, reformele pe care le vom face în perioada următoare. Deci scăderea deficitului este acceptată de Comisia Europeană”, conchide Cîțu.
Impactul PNRR asupra economiei: 3 scenarii
Planul Național de Redresare și Reziliență prevede 3 scenarii de creștere a economiei țării în perioada 2021-2026 în funcție de gradul de aborbție a granturilor și împrumuturilor.
Scenariul I
Scenariul I privește absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor, în două moduri: fie utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026, fie utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026.
Dacă acest scenariu va fi pus în aplicare, realizatorii planului prevăd că cea mai pronunțată creștere economică va fi în anul 2025, cu 1,4 puncte procentuale, pe măsură ce alocarea fondurilor se mărește gradual.
Domeniul construcțiilor va beneficia de cea mai rapidă evoluție în itervalul 2021-2026 după ce se va investi în infrastructura mare, în rețelele de apă curentă și canalizare, în investițiile aferente eficienței energetice și parțial în mobilitate.
În primul scenariu plusul care se va vedea în consumul final va oscila între 0,4 și 0,9 puncte procentuale în perioada 2022-2026.
De asemenea, investițiile vor înregistra o creștere exponențială ca urmare a fondurilor alocate, generând un plus de până la 5,2 puncte procentuale în 2025.
Ca urmare a activităților economice suplimentare generate de PNRR, se estimează un impact pozitiv și asupra principalilor indicatori care caracterizează piața forței de muncă, respectiv populația ocupată, numărul de salariați și rata șomajului.
Totoadă, în acest scenariu se mai prevede și crearea a circa 127 mii locuri de muncă
Scenariul II
Scenariul II constă în absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor, tot în două moduri: utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 sau utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026.
Utilizarea exclusivă a granturilor ar genera o creștere economică exprimată în PIB de 4,3 puncte procentuale în perioada 2021-2026, iar anul de vârf ar fi 2023, se precizează în document.
Scenariul III
Scenariul III prevede absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor, ceea ce, potrivit calculelor, ar genera o creștere a PIB de 3,4% în perioada 2021-2026.
Planul Național de Redresare și Reziliență - Documentul integral
