Pe buletinele de vot de la alegerile parlamentare românii au avut o lista lungă de partide din care să aleagă duminică. Unele dintre ele sunt deja bine cunoscute, dar despre multe dintre ele majoritatea oamenilor nu cunosc prea multe informații. Iar două dintre ele au copiat numele PSD: PSDI și PSDU.
Potrivit rezultatelor parțiale la alegerile parlamentare de la momentul redactării acestui articol, PSD conduce cu aproape 22%, fiind urmată de UDMR, AUR, PNL și USR, la Senat, iar cifrele sunt aproximativ egale și la Camera Deputaților.
Dar printre partidele care au șanse să întrunească pragul minim de 5% se numără și partide mai noi, precum POT și SENS.
Cu toate acestea, sunt multe partide care au apărut pe buletinele de vot și despre care românii nu cunoșteau prea multe informații.
Alianța România Socialistă (ARS)
România Socialistă este o alianță formată din Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat al Muncitorilor şi Partidul Comunist Român Sec. XXI.
Partidul Socialist Român (PSR), numit în trecut Partidul Alianța Socialistă sau Partidul Alternativa Socialistă, este un partid politic din România. Partidul a fost fondat în 2003 de membrii Partidului Socialist al Muncii (PSM) care au refuzat comasarea prin absorbție a acestui partid în Partidul Social Democrat (PSD), decisă anterior sub conducerea lui Ioan Sasu. După anul 2004, PSR a realizat o serie de fuziuni cu alte partide de stânga precum Partidul Muncitoresc Român sau Partidul Socialist Unit, existente la acea dată, potrivit informațiilor existente pe Wikipedia.
Despre Partidul Social Democrat al Muncitorilor nu există prea multe informații în afara acestei alianțe. Nu are nici măcar un site oficial.
Partidul Comunist Român Sec. XXI a apărut în 2016 ca o altă aripă desprinsă din fostul Partid Socialist al Muncii. Președintele este Constantin Crețu. Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial, este un partid de stânga care „urmărește numai obiective politice, în scopul atragerii cetățenilor la stabilirea, susținerea și promovarea celor mai potrivite soluții pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a țării, pentru înfăptuirea idealurilor de cunoaștere și progres a tuturor cetățenilor în contextul european și mondial actual și de perspectivă, determinat de revoluția tehnico științifică contemporană”.
Alianța și-a declarat recent susținerea pentru candidatul independent la alegerile prezidențiale Călin Georgescu.
Partidul România în Acțiune (PRA)
Partidul România în Acțiune este un partid politic de centru. Președintele partidului PRA este Mihai Cristian Apostolache, consilier județean în Prahova, fost membru PSD până în 2010. Apostolache a plecat din partid la PDL, după ce Mircea Geoană a pierdut cursa internă în fața lui Victor Ponta, potrivit HotNews.
Partidul România în Acțiune are aproape 50 de aleși locali, inclusiv un primar, în comuna Balta Doamnei, județul Prahova.
Partidul România în Acțiune a susținut candidatura lui Mircea Geoană pentru funcția de președinte al României la alegerile din 2024.
Partidul Național Conservator Român (PNCR)
Partidul Național Conservator Român (PNCR) este un partid politic de dreapta, fondat la finalul anului 2023 de către Petre Cristian Bărnuțiu.
În decembrie 2023, eurodeputatul Cristian Terheș a părăsit PNȚCD și s-a alăturat partidului, devenind și liderul acestuia, iar PNCR sub conducerea sa s-a alăturat Alianței AUR. Terheș a devenit cap de listă pe lista Alianței AUR la alegerile europarlamentare din 2024, recâștigându-și mandatul de eurodeputat în Parlamentul European, Alianța AUR obținând 6 locuri.
Din mai 2024, PNCR este membru al Mișcării Politice Creștin Europene și al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European.
În august 2024, când Cristian Terheș și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, a anunțat și ruptura PNCR de AUR, astfel că Alianța AUR s-a destrămat.
Alianța Național Creștină (ANA)
Partidul Alianța Național Creștină s-a înființat la începutul anului 2023 și se definește ca o forță politică de centru dreapta. Noul partid este condus de Mircea Andrei, fost senator din partea Partidului Democrat Liberal în perioada 2008-2012.
Alianța Națională Creștină a trimits în cursa pentru alegerile parlamentare doi candidați pentru Senat și șase pentru Camera Deputaților. La București, cap de listă pentru Senat este actorul Florin Zamfirescu.
„ANC promovează valorile creștine și unitatea națională și își propune să încurajeze respectul, înțelegerea între diversele comunități etnice și religioase din România", precizează formațiunea pe site-ul propriu.
Partidul Social Democrat Unit (PSDU)
Partidul Social Democrat Unit este un partid înființat tot în 2023, iar președintele este Oana Crețu, care vrut să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, dar Biroul Electoral Central i-a respins înregistrarea candidaturii. Oana Crețu este avocat și antreprenor.
Potrivit site-ului oficial al partidului, PSDU „militează pentru respectarea suveranităţii naționale, a independenței și a unităţii statului, a integrității teritoriale a României, a ordinii de drept şi a principiilor democrației constituţionale.”
Partidul Social Democrat Unit susține o doctrină creștină și cu adevărat social-democrată de centru-stânga, afirmă Oana Crețu.
Numele partidului și a diferenței de o singură literă față de cunoscutul Partid Social Democrat pot crea confuzie, mai ales pe buletinele de vot, dar sunt două partide diferite. Mai mult decât atât și siglele celor două partide sunt asemănătoare. În timp ce PSD este cunoscut pentru sigla roșie cu cei trei trandafiri, PSDU și-a făcut o siglă mov, dar tot cu trei flori, doar că sunt lalele.
Confuzia a mers până în punctul în care anumiți alegători au pus ștampila pe PSDU în loc de PSD la alegerile parlamentare, iar, potrivit jurnalistului Mihai Gâdea, aproximativ 2% din voturile PSD au ajuns, din greșeală, la PSDU.
Partidul Dreptate și Respect în Europa Pentru Toți (DREPT)
Partidul Dreptate și Respect în Europa Pentru Toți (DREPT) este un partid politic de centru spre centru dreapta, condus de fostul europarlamentar independent Vlad Gheorghe și a fost înființat în decembrie 2023. În primul an de existență, liderul partidului a fost Alexandru Gâdiuță, viceprimar al Sectorului 6 din București.
Fostul europarlamentar din legislatura 2019–2024, Vlad Gheorghe, și el membru al partidului, a declarat că partidul este doar un vehicul prin care diferiți independenți care doresc să candideze la alegerile parlamentare de la sfârșitul lui 2024 pot avea o platformă care să le faciliteze monitorizarea alegerilor și prevenirea fraudelor electorale.
În septembrie 2024, 10 parlamentari proveniți din 5 partide diferite (AUR, REPER, UDMR, USR și PNL) s-au înscris în partid. În virtutea acestui fapt, partidul a cerut Camerei Deputaților la 2 septembrie 2024 să-i recunoască statutul partidului de partid parlamentar, dar fostul președinte al Camerei Deputaților, Alfred-Robert Simonis, a declarat că cererea a fost respinsă pe motiv că a fost depusă prea târziu. După ce în final a reușit să obțină recunoașterea ca partid parlamentar, Vlad Gheorghe a exclus din partid cinci din cei zece deputați. (Sursă: Wikipedia)
Partidul Social Democrat Independent (PSDI)
Partidul Social Democrat Independent din România (prescurtat PSDI) a fost un partid politic din România înființat în mai 1946 de către o parte din foștii membri ai Partidului Social Democrat care părăsiseră PSD după congresul din decembrie 1945, neacceptând alianța cu Partidul Comunist Român hotărâtă la congres. Conducătorul partidului a fost Constantin Titel Petrescu, fost lider al Partidului Social Democrat. În manifestul PSDI se arăta că partidul este promotorul adevărat al social-democrației românești. În martie 1948 liderii PSDI au fost arestați, fapt ce a condus la dispariția partidului din viața politică.
Partidul a fost reînființat în anul 2019, de către un grup de social-democrați plecați din PSD și a participat în alegerile europarlamentare din același an, cu o listă completă de candidați. Pentru a reface legătura istorică a luptei anti-comuniste din anii 1946-1947 a fondatorului PSDI - Constantin Titel Petrescu și a Majestății Sale Regelui Mihai, locul întâi pe lista pentru alegerile europarlamentare urma să fie ocupat de Principele Nicolae al României, nepotul Regelui.
Nicolae a fost abordat de un apropiat al Casei Regale cu două luni înainte de alegeri pentru a accepta candidatura. În ciuda feedback-ului pozitiv din întâlnirea respectivă, decizia Principelui și a anturajului acestuia, comunicată a doua zi după întâlnire, a fost de a nu candida din partea niciunui partid politic.
Deși nu apare oficial în istoricul formațiunii, în 2015, odată cu excluderea din PSD, Marian Vanghelie și Mircea Geoană au declarat că vor crea un partid nou, care va purta acest nume. La momentul respectiv, Oana Niculescu-Mizil, partenera de viață a lui Vanghelie, și Ana-Maria Cătăuță, consiliera lui Geoană, au înregistrat la OSIM marca „Partidul Social Democrat Independent”.
La fel ca în cazul PSDU, și PSDI pare a fi „înrudit” cu PSD, diferența dintre cele trei partide fiind de doar o literă.
Partidul Noua Românie (PNR)
Partidul Noua Românie (PNR) a fost fondat în 2015 de Sebastian Popescu, medic veterinar și jurnalist. El a candidat din partea partidului la alegerile prezidențiale din 2024, dar și în 2019.
Sebastian Popescu și Cristian Terheș au fost cei care au depus la Curtea Constituțională cele două cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale.
Potrivit site-ului oficial al partidului, PNR este „un grup de tineri din toate ramurile sociale, dar care nu am mai făcut parte din niciun partid politic până acum și nu ne-am mai implicat în politică în niciun fel până în acest moment. Am decis să cream împreună un partid nou, de la zero, pentru că ne-am săturat de actuala clasă politică, de lipsa de profesionalism și naționalism a politicienilor care ne-au guvernat în ultimii 26 de ani.”
Iar misiunea pe care partidul spune că o are este: „Producerea unei schimbări semnificative în societatea românescă, creșterea nivelului de trai pentru toate categoriile sociale, reformarea sistemului de învățământ, sănătate, agricultură, alinierea României la standardele europene, stoparea corupției din toate domeniile societății.”
Partidul Ecologist Român (PER)
Partidul Ecologist Român este un partid politic de dreapta, fost membru al Alianței AER pentru România din România, înființat pe 16 ianuarie 1990, iar președintele este Florin Mihail Secară.
În luna martie a anului 2011, Partidul Ecologist Român (PER) a fost criticat de către Partidul Verde (PV) pentru susținerea acordată proiectului de exploatare cu cianuri a aurului de la Roșia Montană.
În vara lui 2023, Ecologiștii au anunțat un restart pentru formațiunea politică, cu o nouă conducere și au anunțat că își recalibrează agenda publică în acord cu temele zilei, de la siguranța alimentară la protejarea mediului, într-un context tot mai complicat pentru agricultură și mediu în general.
Alianța AER pentru România (Partidul Verde și Partidul Ecologist Român) În 9 Decembrie, Partidul Verde și Partidul Ecologist Român au decis formarea Alianța AER pentru România.
Partidul Patrioților Poporului Român (PPR)
Partidul Patrioților Poporului Român este condus de deputatul Mihai Lasca, care a făcut parte în trecut din partidul AUR.
Mihai Lasca este împotriva implicării României în conflictul din Ucraina și a solicitat încetarea sprijinului financiar și militar oferit acestei țări. Potrivit unui site local, Lasca a depus recent trei proiecte de lege care au stârnit un val de controverse. Primul proiect, combaterea propagandei LGBTQ+ în școli și în audiovizual, propune interzicerea diseminării acestor ideologii către minori și restricționarea paradelor LGBTQ+ în spațiile publice. Al doilea proiect, axat pe transparența finanțării ONG-urilor, urmărește clarificarea surselor de finanțare ale acestor organizații, oferind românilor o imagine clară asupra influenței externe exercitate asupra societății civile și procesului democratic. Al treilea proiect, vizează majorarea alocațiilor pentru copiii din România.
Totodată, Partidul PPR și-a afirmat sprijinul pentru Călin Georgescu în cursa pentru președinția României.
În momentul redactării acestui articol, site-ul oficial al PPR nu funcționează.
Reînnoim Proiectul European al României (REPER)
Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) este un partid politic pro-european de centru spre centru-stânga, fondat de Dacian Cioloș, fost președinte al Uniunii Salvați România (USR) și fost premier, alături de alți patru europarlamentari, anunțarea lui fiind făcută în iunie 2022, iar înregistrarea oficială în Registrul Partidelor fiind făcută în august 2023.
Partidul a fost desprins din Uniunea Salvați România (USR) și este condus de către Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru, în calitate de copreședinți. De asemenea, partidul este asociat în mare parte cu fostul premier și președinte al USR Dacian Cioloș, care a ales să nu ocupe nicio funcție în conducerea partidului.
Pe 30 martie 2018, Dacian Cioloș și-a anunțat planul de a fonda un nou partid politic, numit „Mișcarea România Împreună”. În orice caz, înregistrarea sa nu a fost niciodată finalizată din cauza diferitelor contestații și întârzieri în procesul judiciar. Proiectul a fost abandonat în favoarea unui nou partid, Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), care a fost înregistrat oficial în decembrie 2018 de către trei colegi ai lui Cioloș. Pe 26 ianuarie 2019, PLUS a organizat primul congres național, unde Cioloș a fost ales președinte al partidului.
La scurt timp după ce Cioloș a devenit președinte, a anunțat că intenționează să formeze o alianță electorală cu Uniunea Salvați România (USR), cunoscută ca Alianța 2020 USR-PLUS, pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European din 2019,[8] și ulterior la alegerile prezidențiale din 2019, și de asemenea la alegerile locale din 2020 și alegerile parlamentare din 2020.
Pe 20 august 2020, USR și PLUS au organizat un congres comun pentru a decide dacă vor uni formal cele două partide sau nu, 84,65% dintre participanți votând în favoarea fuziunii. Fuziunea a fost aprobată de Curtea de Apel București pe 16 aprilie 2021.
În octombrie 2021, după o conducere comună cu Dan Barna, Cioloș a fost ales ca unic președinte al noului partid, care a păstrat numele de „Uniunea Salvați România”. Patru luni mai târziu, în febuarie 2022, Cioloș a demisionat de la conducerea USR după ce proiectul său prezidențial de reformare a partidului a fost respins de către Biroul Politic Național al partidului, cu 11 voturi pentru și 14 împotrivă. El a declarat, însă, că va rămâne membru al partidului. (Sursă: Wikipedia)
Forța Dreptei (FD)
Forța Dreptei (FD) este un partid politic parlamentar din România de centru-dreapta, înființat la data de 14 decembrie 2021 la inițiativa lui Ludovic Orban, fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL) și fost prim-ministru al României, împreună cu un grup de foști parlamentari PNL care nu au agreat și nu agreează o coaliție cu Partidul Social Democrat (PSD).
Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial, FD este un partid „de oameni liberi care își clădesc singuri destinul și cariera, oameni care își iubesc țara și care pun pe primul plan interesul României și bunăstarea românilor. Asumăm tradiția liberalismului național românesc și ne angajăm să apărăm și să promovăm principiile și valorile liberale naționale, care au dus la marile realizări ale României din istoria modernă, ancorați în rădăcinile puternice pe care le avem în tot ceea ce înseamnă personalitate, tradiție și cultură a poporului român.”
La data de 18 decembrie 2023, Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) au lansat în mod oficial o alianță electorală a celor trei partide, aparținând zonei de centru-dreapta respectiv dreapta al forțelor politice autohtone. Alianța și-a lansat lista de candidați la alegerile europarlamentare din 2024. În ordinea locurilor eligibile, pe această listă s-au aflat: Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (Forța Dreptei/FD). La începutul lunii septembrie din anul 2024, Alianța Dreapta Unită (ADU) s-a dizolvat. Cu toate acestea, Forța Dreptei (FD) a continuat ulterior o alianță electorală doar cu Partidul Mișcarea Populară (PMP).
Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN)
Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN) este o organizație politică de centru, cu orientare social liberală. Președintele PLAN este Silviu Predoiu, un general român de patru stele, fost ofițer în Serviciul de Informații Externe (SIE), care a și candidat la alegerile prezidențiale din 2024. Predoiu a fost numit prim-adjunct al directorului SIE în 2005, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea sa în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018. În această perioadă a ocupat și funcția de director interimar al SIE, vreme de aproape 4 ani.
Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial al partidului, PLAN „reprezintă răspunsul cetățeanului responsabil la indiferența și aroganța cu care este privit de prea multă vreme de către clasa politică a ultimilor decenii.”
Partidul PLAN își fundamentează programul pe încrederea în potențialul economic și în priceperea poporului român, promovând democrația participativă, separarea puterilor în stat și respectarea drepturilor fundamentale. Prioritățile includ: crearea unei clase de mijloc puternice, egalitatea de șanse, o societate justă și solidară, susținerea familiei, un sistem educațional performant și racordat la evoluțiile internaționale, sprijinirea inițiativei private și dezvoltarea capitalului românesc.
Partidul Oamenilor Tineri (POT)
Partidul Oamenilor Tineri (POT) este un partid politic suveranist care a susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2024 chiar de dinainte de a intra acesta în vizorul public. Partidul a fost fondat de Anamaria Gavrilă, fost deputat AUR, în 2023.
La alegerile locale din 2024 partidul a reușit să câștige 11 mandate de consilieri locali și 18 mandate de primari. Partidul a încercat să înregistreze candidatura președintelui formațiunii, Anamaria Gavrilă, ulterior renunțând și optând să-l susțină pe Georgescu în urma unui sondaj intern. La alegerile europarlamentare din 2024 nu a participat. Partidul are 79 candidați la alegerile parlamentare din 2024 cu diverse ocupații (antreprenori, avocați, șoferi, experți vânzări, ingineri), printre care și mulți candidați din diaspora. Marian Rizea, primul pe lista de la Vâlcea pentru alegerile parlamentare, este un fost ofițer de Securitate.
POT se opune dreptului la avort și propagă teorii ale conspirației despre vaccinare. Se declară un susținător al valorilor tradiționale și al valorilor creștine. Partidul este considerat eurosceptic de majoritatea organizațiilor și liderilor politici. A avut numeroase mesaje antioccidentale, este lipsit de transparență financiară și este suspectat de legături cu grupuri de influență obscure. (Sursă: Wikipedia)
Programul politic include promisiuni precum educaţie de calitate, locuri de muncă, antreprenoriat pentru cei care vor să intre în industrie, programe de leadership, instituţii publice funcţionale, crearea de centre de sănătate holistică şi combaterea corupţiei.
În momentul redactării articolului, potrivit exit poll-ului, pentru Camera Deputaților POT a obținut 5,5%, iar în Senat - 5,4%.
Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN)
Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională a fost înființat în anul 2018 de europarlamentarul Cătălin Ivan. La acea vreme, Ivan declara partidul ADN este o premieră pentru politica românească, întrucât propune „un model nou de organizaţie politică, bazată pe competenţă, transparenţă în finanţarea activităţilor sale, în evaluarea şi promovarea membrilor, dar şi în luarea deciziilor", potrivit Digi24.
ADN nu are un președinte, ci este condus de o echipă, având coordonatori pe diverse domenii de activitate.
Tot Cătălin Ivan spunea la momentul înființării partidului că ADN va avea şi unele accente naţionaliste, motivând că este necesar ca România să nu-şi piardă identitatea naţională, însă a afirmat că ADN va fi un partid pro-european.
Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial, printre obiectivele ADN se numără salariile și pensiile ca în țările europene, investițiile prin care resursele naturale ale României să fie puse în slujba românilor, digitalizarea, informatizarea și debirocratizarea, reformarea, responsabilizarea și răspunderea individuală a magistraților, scoaterea școlilor de sub influențele politice, serviciile medicale de calitate pentru români și dezvoltarea turismului.
Partidul Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate (SENS)
SENS a fost fondat de către președintele actual, Andrei Macsut, în toamna anului 2023. Partidul a participat la alegerile locale, unde a câștigat doar două mandate, susținând o serie de candidați independenți.
Comunitatea de tineri voluntari „Generația Egalitate” a muncit alături de candidatul Nicu Ștefănuță, susținut de SENS, cu scopul de a-l ajuta să adune numărul necesar de semnături pentru alegerile europarlamentare din iunie 2024 și de a câștiga într-un final mandatul de europarlamentar.
După această reușită, Generația Egalitate s-a alăturat Mișcării SENS pentru a forma o forță politică verde și progresistă pentru alegerile parlamentare.
În septembrie 2024, s-au alăturat partidului SENS și Florina Presadă, fostă senatoare a României și directoare a organizației ACCEPT, și Ana Ciceală, fost consilier general al Municipiului București.
SENS este un partid de centru-stânga, progresist, care prioritizează protejarea mediului, justiția și incluziunea socială.
Una din prioritățile partidului este reprezentarea comunităților vulnerabile. SENS militează pentru introducerea parteneriatului civil între persoanele de același sex. Totodată, formațiunea dorește abordarea sistemică a problemelor comunității rome, și nu doar susținere economică prin ajutor social, cu scopul de a combate discriminarea acesteia. Alte categorii prioritizate sunt tinerii, vârstnicii și femeile victime ale violenței domestice, a căror calitate a vieții SENS încearcă să o adreseze prin construirea locuințelor sociale, asigurarea dreptului la avort.
Pentru a combate schimbările climatice, SENS dorește să prioriteze decarbonizarea sistemul energetic din România, reîmpădurirea țării, modernizarea sistemelor de irigații și protecție împotriva secetei și a inundațiilor. Chiar dacă SENS urmărește să modernizeze complet căile ferate, să construiască linii de mare viteză și să încurajeze transportul ecologic în comun în orașe, partidul susține în continuare și construcția autostrăzilor și lărgirea Aeroportului Henri Coandă.
În ceea ce privește sănătatea, partidul include pe lângă modernizarea spitalelor, asigurarea dreptului la avort în condiții sigure și decontarea a 30 de ședințe de terapie pentru îmbunătățirea sănătății mintale. Alături de REPER, SENS susține dezincriminarea posesiei de canabis pentru consum propriu, poziționându-se în clară opoziția față de Guvernul Ciolacu și mai ales Partidul Național Liberal în această direcție. (Sursă: Wikipedia)
