Instituţiile vizate de valul de concedieri sunt ministerele, aparatul de lucru al Guvernului, agenţiile şi autorităţile din subordinea Guvernului şi ministerelor. Măsurile au fost luate de Executiv pentru a majora salariile funcţionarilor în raport cu inflaţia, fără însă a se afecta ţinta de deficit bugetar de 2 la sută, aşa cum şi-a propus Guvernul condus de Emil Boc.Acest lucru nu este posibil decât în cazul reducerii sau îngheţării unei părţi semnificative din posturile existente la nivelul Guvernului şi ministerelor, au explicat sursele citate.
Până săptămâna viitoare, Guvernul aşteaptă din partea fiecărui minister analize legate de numărul funcţionarilor care ar putea fi disponibilizaţi fără a afecta activitatea acestor instituţii. Măsura are în vedere reducerea cu circa 20% a numărului total de posturi, astfel încât unele ministere ar putea să reducă posturile cu mai puţin de 20%, altele cu mai mult. În cazul unor ministere precum cel al Apărării sau Finanţelor aceste reduceri de personal ar putea să fie sensibil mai mici decât procentul mediu de 20%, datorită numărului deja mic de funcţionari publici.
Aceleaşi surse au precizat că Guvernul nu a efectuat o estimare a economiiilor pe care le va aduce acestă măsură de reducere a aparatului administrativ central le va aduce la buget. Abia după ce miniştrii vor veni cu aceste propuneri pentru reducerea şi flexibilizarea aparatului birocratic, Executivul va putea calcula caât se va economisi în acest mod, în functie de numărul celor care vor fi disponibilizaţi şi de salariile acestora.
În ceea ce priveşte îngheţarea posturilor vacante existente deja la nivelul administraţiei publice, surse din cadrul coaliţiei susţin că baronii social-democraţi exercită presiuni la centru pentru a debloca această situaţie şi a da drumul angajărilor la nivel local pentru proprii lor oameni.
Excepţii: concedieri puţine la nivelul MAI, MApN şi MJ
Noua măsură guvernamentală a fost confirmată de ministrul de Interne, Liviu Dragnea, care însă a ţinut să precizeze că există trei ministere "cu un statut mai special unde abordarea va fi puţin diferită": Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării şi cel al Justiţiei. "Cred că nu-şi permite nimeni ca acţiunile pe care le desfăşoară ministerele efective să fie puse în pericol. La MAI nu se pune problema restructurării operative, noi avem un deficit de personal, o să vedem la ce concluzie ajungem", a mai explicat el.
La polul opus, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a anunţat că nivelul disponibilizărilor va afecta mai mult de o cincime din efectivul birocratic al acestei instituţii."Consider că mai mult de 20% din angajaţi vor fi disponibilizaţi. Eu spun că 20% mi se pare prea puţin faţă de măririle de personal pe care le-am gasit în cadrul ministerului. Eu unul prefer mai puţini angajaţi, dar mai bine plătiţi", a spus Berceanu.
Cancelaria Primului - Ministru ar putea fi cea mai afectată de reducerea personalului, surse din cadrul Guvernului vorbind de o diminuare a posturilor acestei instituii cu 40 de procente. În prezent,numărul de posturi alocat Cancelariei Primului-Ministru este de 304, inclusiv demnitarii şi posturile aferente Cabinetului primului-ministru, Cabinetului şefului Cancelariei Primului-Ministru şi Cabinetului secretarului de stat pentru autorităţi de reglementare.
Marius Vulpe, Antena3.ro
