Scenariu anunţat la Moscova
În urma declarării independenţei Kosovo, la Moscova a apărut prima declaraţie în care se face referire explicit la cea mai importantă rescriere a graniţelor după cel de-al doilea război mondial. Astfel, ambasadorul Serbiei în Rusia, Stanimir Vukicevic, a spus că actuala soluţie în cazul Kosovo va duce, în viitorul apropiat, la crearea Albaniei Mari. Iată ce declara luni Vukicevic: "Este foarte dificil să ne imaginăm existenţa a două provincii separate ale Albaniei cu o graniţă comună. Proclamarea de acum a independenţei provinciei Kosovo va duce în cele din urmă la crearea unei Albanii Mari." Ideea are credibilitate şi pare posibilă, chiar dacă statele Occidentale s-au ferit deocamdată să o discute.
Albania Mare şi Uniunea Europeană
Cum se va putea constitui în viitorul apropiat Albania Mare? Explicaţia o oferă un occidental, istoricul olandez Ger Duijzings. Expert în problemele fostei Iugoslavii, acesta a declarat la News FM că cel mai probabil unirea Kosovo cu Albania va avea loc, dar nu în viitorul apropiat. El spune că primul pas în acest sens va fi făcut destul de curând, prin integrarea celor două ţări, Kosovo şi Albania, în Uniunea Europeană. "În acest moment nu există o voinţă politică în cele două ţări pentru a se uni. Dar un prim pas va fi probabil făcut prin aderarea celor două state la Uniunea Europeană," a declarat Duijzings.
România visează la Republica Moldova
Ideea exprimată de Duijzings ne este nouă, românilor, foarte cunoscută. Nu din prisma problemei Kosovo, ci din perspectiva relaţiilor bilaterale cu Republica Moldova. De la preluarea mandatului, preşedintele Traian Băsescu a declarat în repetate rânduri că România va face tot posibilul pentru a ajuta Moldova să se integreze în Uniunea Europeană. Miza nu e doar una economică ci are în vedere, pe termen lung, o rescriere a graniţelor în avantajul nostru şi fără folosirea violenţei. În 2006, Băsescu spunea: "Am rămas singura ţară, singurul popor încă separat. Germania şi-a reîntregit naţiunea, România este încă separată în două ţări. Dar, repet, unificarea noastra se va face în interiorul Uniunii Europene." Exact ceea ce anunţa la Moscova ambasadorul Serbiei că se va întâmpla! Nu cu Republica Moldova şi România, ci cu Albania şi Kosovo!
Chestiunea Transnistriei
Deocamdată, rămâne la vedere partea din "precedentul" Kosovo care ne dezavantajează. Nu neapărat tensiunile iscate în Transilvania şi folosite mai mult în scop electoral, ci chestiunea Transnistriei. Republica Moldova nu poate visa încă la integrarea în Uniunea Europeană fără să-şi rezolve conflictul cu republica separatistă, condusă de la distanţă de Rusia. Acum, după declararea independenţei Kosovo şi recunoaşterea acesteia de către majoritatea statelor Occidentale, la Tiraspol s-a avansat deja ideea folosirii acestui "precedent". Autorităţile transnistrene au cerut oficial recunoaşterea independenţei, după modelul Kosovo. Acest fapt este tocmai ce încerca România să evite. Acelaşi preşedinte Băsescu sugera, în 2005, că soluţia adoptată în cazul Kosovo, să creeze un "precedent" pentru Transnistria. Băsescu se gândea atunci că soluţia viza obţinerea unei autonomii extinse, păstrându-se însă aceleaşi graniţe. Numai că, lucrurile au ieşit exact pe dos, iar Kosovo nu s-a mulţumit a fi doar regiune autonomă, ci a devenit stat în toată regulă. Evident că şi România a dat acum înapoi. "Precedentul Kosovo", nu se mai poate aplica pentru în cazul republicii separatiste, susţin astăzi autorităţile române.
Diplomaţia română
Până acum, România şi-a creat iluzia că poate influenţa mersul lucrurilor în Balcani. A fost doar o iluzie. Nici unul din planurile concepute de Bucureşti nu au fost preluate de puterile Occidentale. Soluţia aplicată în cazul Kosovo a fost exact pe dos decât cea dorită de noi. Mai mult, autorităţile române au fost puse în situaţia să aibe acum o poziţie similară cu cea a Rusiei şi să se depărteze de Occident. Un pas înapoi din punct de vedere diplomatic, dar care probabil va fi reglementat în viitorul apropiat. Adică, România va fi forţată până la urmă să aprobe independenţa Kosovo, asumându-şi în primul rând costurile electorale interne care vor decurge de aici. Să nu uităm că, sprijinirea de către regimul CDR a SUA în războiul cu Serbia i-a costat pe ţărănişti şi pe preşedintele Constantinescu pierderea puterii. Cât priveşte partea bună din "precedentul Kosovo", România ar trebui să fie pregătită din punct de vedere diplomatic pentru a asocia ideea Albaniei Mari cu cea a României Mari. Deocamdată, când despre Ministerul de Externe român se vorbeşte mai mult prin prisma gafelor făcute de ministrul Adrian Cioroianu, acest lucru nu pare posibil.
Foto: Harta României Mari (1938)
Antena3.ro