Categoriile de români fără drept de vot în 2024. Cine nu are voie să voteze la alegerile prezidențiale
Publicat acum 3 ore si 57 minute
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a stabilit, în septembrie 2011, că "Oana Niculescu Mizil Ştefănescu Tohme, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, încălcând, astfel, prevederile legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei".
Ulterior, deputata a susţinut că nu se află în această situaţie de incompatibilitate, pentru că mama ei, Lidia Mizil, nu este funcţionar public, ci are statut de personal contractual, menţionând că raporturile biroului de parlamentar cu aceasta au încetat.
Pe 7 octombrie 2011, Oana Mizil a înregistrat la Secţia de contencios administrativ acţiunea sa de anulare a actului constatator al ANI, acţiune ce a fost respinsă miercuri, 20 iunie 2012.
Pe de altă parte, ANI a cerut Parchetului instanţei supreme să cerceteze un posibil conflict de interese în cazul deputaţilor Oana Niculescu-Mizil, Sonia-Maria Drăghici, Mihai Radan, Stelică Iacob Strugaru şi Andras-Levente Mate, care şi-au angajat mama, soţia sau copiii la birourile parlamentare.
Evaluările ANI au început în noiembrie 2010, inspectorii de integritate constatând că Oana Niculescu Mizil Ştefănescu Tohme a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009 şi până în prezent.
Conform prevederilor Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".
Potrivit dispoziţiilor articolului 253 indice 1 din Codul penal, conflictul de interese constă în îndeplinirea, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.
