"Înainte de 24 februarie, puțini dintre noi și-ar fi putut imagina amploarea distrugerilor, atrocităților și a suferinței umane care a urmat. În ultimele șase luni, agresiunea rusă împotriva Ucrainei a creat cea mai gravă criză umanitară și de securitate de pe continentul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cu consecințe extrem de grave la nivel mondial.
Prin acest război ilegal și brutal, Rusia a arătat lumii că este un stat care nu abate de la comiterea unei agresiuni flagrantă, de la încălcarea dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional umanitar; că este un stat care duce deschis o politică a sferelor de influenţă. Puțini dintre noi au crezut că acest lucru ar fi putut fi încă posibil în secolul 21, deși am asistat la războiul din 2008 din Georgia și la anexarea ilegală a Crimeei în 2014.
Pe măsură ce acest război ilegal continuă, ar trebui să fim ferm uniți în sprijinirea independenței, suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Ar trebui să spunem clar, în repetate rânduri, că Ucraina – precum și toate celelalte țări, inclusiv din vecinătatea estică– au dreptul legitim și suveran de a-și urmări propriile aranjamente de securitate și politică externă, pe baza propriilor alegeri legitime, fără nicio ingerință străină.
Unitatea și solidaritatea noastră în acordarea de sprijin concret, multidimensional pentru lupta eroică a poporului ucrainean a fost și rămâne cel mai puternic atuu al nostru. Rusia nu a reușit să țină seama de acest răspuns puternic și clar al comunității internaționale democratice în ansamblu, întrucât nu a recunoscut hotărârea poporului ucrainean de a-și apăra libertatea. Ar trebui să continuăm să ne consolidăm poziția colectivă și să ne dublăm eforturile comune de sprijinire a Ucrainei.
În calitate de stat membru al UE și stat aliat NATO cu cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina, România și poporul român au făcut tot posibilul pentru a ajuta Ucraina și cei peste 2 milioane de refugiați care au căutat adăpost din calea războiului. Sprijinul nostru pentru Ucraina continuă să fie multiplu și se manifestă pe mai multe planuri – politic, economic, financiar, umanitar, diplomatic și în domeniul dreptului internațional, pentru a asigura responsabilizarea și lupta împotriva impunității.
De la Summit-ul de anul trecut, situația din Crimeea anexată ilegal s-a înrăutățit mult. Măsurile represive împotriva ucrainenilor, inclusiv împotriva tătarilor din Crimeea, și încălcările flagrante ale drepturilor omului s-au intensificat; impunerea agresivă a educației în limba rusă și a programelor de învățământ rusești a continuat fără încetare; Peninsula este puternic militarizată și a fost folosită ca rampă de lansare pentru invazia militară a regiunilor sudice ale Ucrainei și pentru lansarea de lovituri cu rachete asupra civililor și a infrastructurii civile din restul Ucrainei. A apărut o tendință din ce în ce mai îngrijorătoare: folosirea Crimeei ca un caz de manual pentru trecerea forțată și ilegală a teritoriilor ucrainene ocupate sub controlul Rusiei.
Trecutul ne-a învățat din nou că a nu susține cu fermitate ordinea internațională bazată pe reguli are un preț mare: în urmă cu optzeci și trei de ani, la 23 august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost ultimul pas pregătitor în declanșarea celei mai grave catastrofe pe care omenirea a cunoscut-o.
Ucraina luptă astăzi nu numai pentru a se apăra pe ea însăși și poporul său, integritatea și suveranitatea sa teritorială, libertatea și dreptul său legitim de a se alătura familiei europene, ci și valorile și principiile noastre comune care formează piatra de temelie a modului nostru de viață. Avem datoria să sprijinim Ucraina cu tot ce ne stă în putere pentru a rezista și a respinge agresiunea.
Trebuie să fim ferm alături de Ucraina. Puteți conta pe România! Ucraina trebuie să învingă!
Cu această ocazie, aș dori să vă felicit de Ziua Națională. Slava Ukraini!
Mulțumesc!", a conchis prim-ministrul României.
