Datele confirmate miercuri de Eurostat, conform cărora deficitul bugetar al României a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, arată că România a intrat într-o etapă reală de corecţie şi maturizare fiscal-bugetară, susţine ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, citat de Agerpres.
Deficitul bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA (European System of Accounts) şi validat de Eurostat, a înregistrat o corecţie de 1,4 puncte procentuale din PIB, peste aşteptările iniţiale ale pieţelor şi instituţiilor internaţionale, informează Ministerul Finanţelor printr-un comunicat.
Potrivit sursei citate, rezultatul este mai bun decât estimările iniţiale ale pieţelor şi instituţiilor internaţionale, care indicau un deficit ESA situat între 8,2% şi 8,4% din PIB pentru anul 2025 şi această evoluţie confirmă eficienţa măsurilor de echilibrare bugetară adoptate în a doua parte a anului trecut, marcând revenirea României pe traiectoria fiscală asumată faţă de Comisia Europeană prin Planul Fiscal-Bugetar.
„Datele confirmate astăzi de Eurostat arată că România a intrat într-o etapă reală de corecţie şi maturizare fiscal-bugetară, reconstruind credibilitatea necesară revenirii pe traiectoria asumată faţă de partenerii europeni şi pieţele financiare.
După ani în care dezechilibrele s-au acumulat rapid, începem să reconstruim echilibrul dintre dezvoltare, investiţii şi sustenabilitatea finanţelor publice. Am redus semnificativ deficitul fără să oprim investiţiile şi fără să abandonăm marile proiecte de modernizare ale României. Acesta este poate cel mai important semnal de credibilitate pe care îl putem transmite atât cetăţenilor, cât şi investitorilor şi partenerilor europeni”, a declarat ministrul finanţelor, citat în comunicat.
Acesta a subliniat că această consolidare fiscală nu este doar o obligaţie contabilă sau un obiectiv asumat în faţa Comisiei Europene, ci este un proces prin care România „îşi recapătă libertatea economică şi capacitatea de a decide singură asupra propriului viitor”.
„Fiecare deficit redus înseamnă mai puţină presiune pe dobânzi, mai puţină vulnerabilitate în faţa şocurilor externe şi mai mult spaţiu pentru dezvoltare, investiţii şi prosperitate durabilă. Ştim că această perioadă presupune eforturi şi responsabilitate din partea întregii societăţi. Tocmai de aceea, le mulţumesc românilor şi mediului privat pentru răbdare, încredere şi echilibru.
Este esenţial ca această ajustare să fie dublată de încrederea că România rămâne o ţară stabilă, predictibilă şi atractivă pentru investiţii private. Doar împreună - stat şi mediu de business - putem transforma această corecţie fiscală într-un nou început pentru dezvoltarea sănătoasă a României. Important este că astăzi România nu mai amână problemele şi nu mai transferă costurile către generaţiile viitoare. Începem să reconstruim credibilitatea economică a statului român, iar acesta este fundamentul pe care poate fi construită o creştere sănătoasă şi sustenabilă în anii următori”, a transmis Alexandru Nazare.
Datele publicate de Eurostat arată că România a realizat una dintre cele mai ample corecţii fiscale într-un singur an dintre economiile Uniunii Europene. Comparativ, alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate sau menţin deficite ridicate, precum Polonia, cu un deficit estimat la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia cu 5,2% din PIB şi Franţa cu 5,1% din PIB, în timp ce Italia a realizat o ajustare de aproximativ 0,3 puncte procentuale din PIB.
„România rămâne, totuşi, statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce face necesară continuarea procesului de consolidare fiscală şi menţinerea unei discipline bugetare stricte. Deficitul mediu la nivelul Uniunii Europene s-a situat în jurul valorii de aproximativ 3% din PIB, semnificativ sub nivelul înregistrat de România”, se menţionează în comunicat.
Ministerul Finanțelor: „România a început stabilizarea traiectoriei datoriei publice”
Reprezentanţii ministerului explică faptul că această corecţie a deficitului a fost realizată printr-un mix de măsuri care au vizat creşterea veniturilor bugetare, reducerea şi eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanţării investiţiilor şi utilizarea mai eficientă a fondurilor europene.
În paralel, statul a redus semnificativ arieratele şi obligaţiile restante acumulate anterior, astfel încât România a intrat, în anul 2026, într-o poziţie fiscală mai stabilă decât la începutul anului precedent, iar măsurile adoptate la finalul anului trecut au permis, inclusiv, stingerea unor arierate şi evitarea transferării unor presiuni suplimentare asupra bugetului din anul curent.
„Un element esenţial este faptul că această ajustare nu a fost realizată prin oprirea investiţiilor publice. România a menţinut investiţiile la un nivel foarte ridicat, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, susţinând în continuare dezvoltarea infrastructurii şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene.
Reducerea deficitului şi stabilizarea finanţelor publice reprezintă o condiţie esenţială pentru reducerea costurilor de finanţare ale economiei româneşti. Deficitele mari şi datoria în creştere înseamnă dobânzi mai ridicate pentru stat, dar şi costuri mai mari pentru creditele contractate de populaţie şi companii. Consolidarea fiscală urmăreşte tocmai reducerea acestor vulnerabilităţi şi crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil şi atractiv pentru investiţii private şi dezvoltare pe termen lung.
Totodată, România a început stabilizarea traiectoriei datoriei publice, revenind pe direcţia asumată prin Planul Fiscal-Bugetar şi consolidând credibilitatea în faţa investitorilor şi a instituţiilor financiare internaţionale", se mai precizează în comunicat.
Ponderea în PIB a deficitului guvernamental în zona euro a scăzut de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025, iar în UE a rămas nemodificat, la 3,1%, acelaşi nivel ca în 2024, în timp ce România a înregistrat şi anul trecut cel mai ridicat deficit din blocul comunitar, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Anul trecut, toate statele membre UE, exceptând Cipru (plus 3,4%), Danemarca (plus 2,9%), Grecia (plus 1,7%) şi Portugalia (plus 0,7%), au raportat deficit. Cele mai ridicate deficite s-au înregistrat în România (minus 7,9% din PIB), Polonia (minus 7,3% din PIB), Belgia (minus 5,2% din PIB), Franţa (minus 5,1% din PIB). 11 ţări membre UE aveau deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.
În acest comunicat, Eurostat furnizează datele privind deficitul şi datoria pentru anii 2022-2025, pe baza cifrelor raportate de statele membre UE în prima notificare din 2026, pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv (EDP). România este în procedura de deficit excesiv din 2020.
Ştiri video recomandate
